Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul"Deşteaptă-te, române!" s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor,statornicind pentru 29 iulie "Ziua Imnului de Stat".
Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români.
În anul 1862 a fost organizat un concurs public pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin Unirea Principatelor Române (24 Ianuarie 1859). Cel care a câştigat concursul a fost compozitorul Eduard Hülseh cu piesa "Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor". Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri a scris "Imnul Regal Român ", care avea să devină Imnul de Stat al României. Acesta a fost intonat pentru prima dată în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I de Hohenzollern. Acordurile lui au fost auzite în ţara noastră până în anul 1947.
În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, imnul ţării a devenit „Zdrobite cătuşe în urmă rămân", pe versuri de Aurel Baranga, melodia aparţinându-i lui Matei Socor.
În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat ; este vorba de cel datorat poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, "Te slăvim, Românie" (1953-1977) şi varianta modificată a melodiei "Trei culori cunosc pe lume", cântecul patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu ; acest imn i-a succedat primului şi a dăinuit până la Revoluţia din '89.
Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea (la 18 zile după izbucnirea revoluţiei). Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei româneşti (Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial ori mişcarea revoluţionară din decembrie 1989) au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu şi Anton Pann, ce va deveni imn naţional sub titlul "Deşteaptă-te române".
Potrivit art.12, alineatul 3 din Constituţie, Imnul Naţional al României "Deşteaptă-te, române!" este format din versurile strofelor 1, 2 ,4 si 11 ale poeziei "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann.
Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români.
În anul 1862 a fost organizat un concurs public pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin Unirea Principatelor Române (24 Ianuarie 1859). Cel care a câştigat concursul a fost compozitorul Eduard Hülseh cu piesa "Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor". Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri a scris "Imnul Regal Român ", care avea să devină Imnul de Stat al României. Acesta a fost intonat pentru prima dată în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I de Hohenzollern. Acordurile lui au fost auzite în ţara noastră până în anul 1947.
În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, imnul ţării a devenit „Zdrobite cătuşe în urmă rămân", pe versuri de Aurel Baranga, melodia aparţinându-i lui Matei Socor.
În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat ; este vorba de cel datorat poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, "Te slăvim, Românie" (1953-1977) şi varianta modificată a melodiei "Trei culori cunosc pe lume", cântecul patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu ; acest imn i-a succedat primului şi a dăinuit până la Revoluţia din '89.
Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea (la 18 zile după izbucnirea revoluţiei). Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei româneşti (Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial ori mişcarea revoluţionară din decembrie 1989) au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu şi Anton Pann, ce va deveni imn naţional sub titlul "Deşteaptă-te române".
Potrivit art.12, alineatul 3 din Constituţie, Imnul Naţional al României "Deşteaptă-te, române!" este format din versurile strofelor 1, 2 ,4 si 11 ale poeziei "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann.
2 comentarii:
Da-mi voie la 'o clipa de sinceritate' Eu personal nu agreez imnul actual. Pai cred ca din pricina lui romanii nu se mai desteapta...:}
Imi placea imnul vechi...partial. O zi buna sa ai si scuza-mi sinceritatea.
@elena marin-alexe
Eu agreez imnul nostru,dar detest faptul ca nu reactionam corect la mesajul ce ne este insuflat !
Va marturisesc ca imi place foarte mult si imnul regal,cu toate ca sunt adeptul republicii .
Va multumesc pentru vizita,comentariu ,dar mai ales pentru sinceritate!
Va urez o seara placuta!
Trimiteți un comentariu