PENSIILE MILITARE PE ÎNȚELESUL TUTUROR

Încercați să priviți L.223 ca pe o "construcție" !

A fost proiectată și construită ( aprobată de Parlament).

A avut tot ceea ce este necesar unei construcții, fundație, structură de rezistență completă cu stâlpi, centură de rezistență, planșee din beton armat între etaje, fier beton de grosimea și calitatea necesare, fațadă, instalații electrice, sanitare și de încălzire...

Imediat ce construcția a fost gata, din motive obscure, ea nu a fost dată în folosință timp de multe luni, aproape un an...

În această perioadă, grupuri teroriste de sorginte politică au minat și au aruncat în aer porțiuni mari din FUNDAȚIA clădirii, folosind explozivi cu fragmentație din clasa "Ordonanțelor de Urgență"....

Ulterior, chiar după darea în folosință a clădirii, terorismul politic a continuat, an de an, să inițieze acțiuni teroriste cu același tip de explozivi de tipul OUG 59, OUG 57, OUG 114 și altele, afectând, din ce în ce mai grav, structură de rezistență a clădirii, locuită deja, pe toate palierele (etaje) sale...

În urma cu un an și ceva, TERORISMUL POLITIC, care a atacat permanent clădirea (L 223), a dat o lovitură și mai puternică, afectând grav stâlpii, grinzile de rezistență, fisurând extrem de grav planșeele de beton, prin aruncarea gradului militar în derizoriu și neacordarea valorii acestui tuturor militarilor români ( neactualizarea valorii gradului militar și pentru militarii în rezervă și în retragere la fel ca pentru militarii activi) 

CA URMARE,

"construcția" noastră, în care locuim cu toții, aproape 200 000 de militari în rezervă și în retragere, de toate gradele, din întregul Sistem Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, Legea 223 a pensiilor militare, tremură din toate încheieturile, stă să cadă, obligând "locatarii" la măsuri și acțiuni la care nu credeau că vor apela vreodată !

ÎN SCOPUL REPARĂRII GRAVELOR AVARII EXISTENTE ACUM la structură de rezistență a L. 223, a pensiilor militare de stat, nu foarte mulți dintre noi, am inițiat diferite genuri de acțiuni, încercând să salvăm viețile locatarilor aflate în grav pericol.

În mare parte, acțiunile noastre sunt cunoscute...

Amintesc doar faptul că, unii dintre pensionarii militari și-au descoperit veleități legislative și au început să conceapă diferite inițiative legislative cu titlu reparatoriu.

De remarcat că, această clădire grav avariată, care este L. 223 este locuită, începând de la parter până la ultimul etaj, de generațiile de pensionari, în ordinea "vechimii" lor, adică, cei mai vârstnici, la parter și cei ieșiți la pensie mai curând la etajele superioare, cu "dotări" de ultimă generație...

Curios sau nu(?), întâmplător sau nu (?), sesizând că spațiul locativ alocat unor camarazi mai tineri, este supus aceluiaș pericol de avarierea gravă, aceștia încearcă să salveze clădirea (așa afirmă ei și încearcă să-i convingă și pe cei de la etajele inferioare ...), prin turnarea unei noi "fundații", nicăieri în altă parte decât la...ULTIMUL ETAJ 

CONCLUZII

Faptul că Legea 223, a fost construită după un proiect serios, conform tuturor normelor tehnice în construcții, este demonstrat, INDUBITABIL, prin faptul că, în conformitate cu "proiectul" său, a fost ridicată, ulterior, Legea care reglementează pensiile magistrațiilor români, bineînțeles, adaugând-se și folosindu-se materiale de construcție de "ultimă generație"...

Pentru a înlătura gravul pericol care planează asupra locatarilor, pensionari militari, care beneficiază de spațiu locativ în clădirea de care am tot făcut vorbire, se impun, două urgențe fundamentale:

▪︎ injectarea urgență de "beton rapid reparatoriu" în fisurile apărute în cursul anului trecut și punerea în aplicare IMEDIAT A ACTUALUZĂRII VALORII GRADULUI MILITAR PENTRU MILITARII ÎN REZERVĂ ȘI IN RETRAGERE LA FEL CA PENTRU CEI ACTIVI 

Astfel, poate fi înlăturat PERICOLUL IMEDIAT

▪︎ imediat după actualizarea valorii Gradului Militar, deoarece nedreptățile legislative care au afectat grav fundația nu numai ca vor persistă dar se vor adânci și mai mult, SE IMPUNE CA TUTUROR PENSIONARILOR MILITARI SĂ LI SE ALOCE SPAȚII LOCATIVE NOI, ÎNTR-O NOUA CLADIRE, construită serios, cu măsuri extreme de securitate, astfel încât, ISTORIA RUȘINOASĂ A TERFELIRII ONOAREI ȘI DEMNITĂȚII MILITARE să nu se mai repete 

Consider că, DEZIDERATUL principal pe care trebuie să-l urmărim atunci când va fi construită NOUA CASĂ A PENSIONARILOR MILITARI trebuie să fie cel atașat la această postare.

Sursa: col. (r) Viorel Gligor

DESPRE PENSII ȘI CONTRIBUTIVITATE

Pentru a beneficia de pensie, pe bază de contribuție, condiția impusă prin lege, este ca stagiul complet de cotizare în sistemul public de pensii, să fie de cel puțin 35 de ani.

Până în anul 2001, statul român nu a reținut nici unei categorii sociale de angajați, contribuții de asigurări sociale de sănătate (cass).

Această contribuție a angajaților pentru pensie s-a înființat/ introdus doar din anul 2001, prin Legea nr. 19/2000.

Deci, se împlinesc anul acesta 22 de ani ( de la introducerea pensiilor pe contributivitate, dacă putem spune așa...) și putem trage concluzia că, nici un cetățean român și nici o categorie socială (nici un pensionar) nu are pensie "contributivă", pentru că nimeni nu a contribuit/ cotizat la stat, acei...35 de ani.

Mai mult, o pensie ca să fie într-adevăr etichetată ca fiind ,,contributivă", aceasta ar trebui să fie plătită doar dintr-un fond special, constituit în acest scop, unde se strâng contribuțiile angajaților achitate/ reținute de stat în cei 35 de ani.

Partidele politice care s-au perindat la putere au avut nevoie de un electorat stabil, cel al celor circa 5 milioane de ,,pensionari" (însă în realitate sunt doar circa 2,7 milioane de pensionari civili adevărați, care au contribuit, iar restul de circa 2,3 milioane, care nu au nici o contribuție la stat, sunt botezate în scop manipulator, tot ca ,,pensii", deși acestea sunt venituri de tip salarial, cum ar fi: ajutoare sociale, de șomaj, rente viagere pentru sportivi și artiști ai poporului/emeriți, diverse indemnizații de merit ori viagere pentru foștii parlamentari, președinții de stat, cei ai CJ, primari ori viceprimari, revoluționari, deținătorii de ordine și medalii).

Plata acestor 5 milioane de pensii civile și așa zise ,,pensii" sunt plătite de către Casa Națională de Pensii Publice.

Bugetul de asigurări sociale nu poate acoperi doar din contribuții, sumele necesare pentru plata celor 5 milioane de pensii "contributive", deoarece, așa cum am spus, nu au existat contribuții suficiente, din partea tuturor. De aceea, pentru a plăti aceste pensii și aceste indemnizații, anual se virează sumele de bani necesare de la bugetul de stat, către bugetul de asigurări sociale.

Astfel că, de câte ori politicienii cresc pensiile "contributive" (precum și aceste indemnizații și ajutoare) bugetul de stat este afectat.

Ca să ascundă aceste lucruri, decidenții politici s-au gândit să mistifice realitatea, să inducă în eroare opinia publică și să pretindă, nici mai mult nici mai puțin că, pensiile militare de stat (ale militarilor și polițiștilor) sunt de vină, pentru presiunea aceasta pe buget. Că noi suntem răul, că datorită nouă se dezechilibrează bugetul ...

Totul tendențios, total neadevărat, deoarece nimeni nu a contribuit la stat, nici angajatorul nici angajatul, până în anul 2001. Cât despre militari și polițiști, aceștia au contribuit, din totdeauna la stat, astfel:

Din anul 2001, s-a instituit o contribuție a angajatului... inițial în procent de 5% iar ulterior crescând la 25% din soldă, astfel:

a) Conform art.78 alin(2) și (3), din Legea nr. 164/ 01.04.2001 privind pensiile militare de stat, cota de contribuție individuală era de 5%;

b) De la 1 ianuarie 2011, această contribuție individuală a crescut la 10,5%;

c) Iar de la 1 ianuarie 2018, și în prezent, contribuția individuală este de 25% din venitul brut, reprezentând contribuția individuală la bugetul de stat (egală în cuantum cu CAS - contribuția la bugetul asigurărilor sociale);

d) Conform art.31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 223/2015, pentru a beneficia de pensie militară de stat, militarii și polițiștii plătesc o contribuție individuală la bugetul de stat egală cu cota de contribuție individuală de asigurări sociale.

Contribuțiile (CASS și CAS) pentru militari și asimilați, nu se plătesc la fondul de pensii publice, acestea se plătesc la bugetul de stat.

Cât despre pensiile militare de stat, este bine de știut că acestea nu se plătesc din fondul de asigurări sociale, prin Casa Națională de Pensii Publice, acestea nu sunt sub autoritatea ministrului Muncii, nici a comisiilor de muncă parlamentare, deoarece, noi militarii și polițiștii nu avem contracte de muncă normată la 8 ore, ci avem contracte de prestare a activității de cadru militar ori polițist, 24h / 24h, contracte întărite prin jurăminte de sânge.

În plus, pentru pensiile militare, instituție cu patru decenii înainte de apariția primelor pensii civile (private), la 20 octombrie 1864, am plătit când eram în activitate, aceleași CONTRIBUȚII CA ȘI CIVILII (unele chiar în mod ilegal, cum ar fi spre exemplu CASS...) direct la bugetul de stat, pensiile noastre fiindu-ne plătite din fondul destinat Apărării, prin propriile Case Sectoriale de Pensii (cele ale MApN, MAI și SRI).

Noi, militarii și polițiștii nu avem nici o legătură, prin urmare, cu fondurile de pensii civile!

Astăzi, toți militarii și polițiștii plătesc contribuții, așa cum am precizat. Ei plătesc 25% din salariu, contribuții individuale direct la bugetul de stat. Adică, teoretic, doi militari ori polițiști în activitate plătesc pensia unui rezervist militar, pensionar.

Acest lucru nu îl afirmă și susține nimeni, dintre politicieni sau ,,părerologii" care se perindă pe la televiziunile plătite și aservite...

Nu i-am auzit vreodată pe aceștia să afirme în spațiul public că militarii și polițiștii plătesc, totuși, 25% din salariu, ce reprezintă contribuție direct la bugetul statului, egală în cuantum cu CAS.

Gândirea, dar mai ales alegerea lor, a politicienilor, este simplă și...clară pentru noi, ... că doar nu și-or dori să supere electoratul de circa 5 milioane de pensionari... "contributivi", versus cei până în două sute de mii de pensionari militari ?

Ei știu pe cine aleg, știind răspunsul la întrebarea ,,Cine vrei sa te voteze, ca sa rămâi la putere? 5 milioane sau 200.000 de polițiști și militari?

Oare, de unde credeți că aleg acum să le taie, să le înghețe pensiile ori să le proroge creșterile salariale legale, pentru a face rost de bani??

Bineînțeles că de la CEI care sunt cuminți, disciplinați și ascultători, care nu au drept la grevă, pentru că aceștia nu întrerup programul să iasă pe scările instituției ( așa cum au făcut-o, cu tupeu și contrar legii, onor magistrații...), ori să iasă în stradă, să protesteze....Că de...ei au fost educați, instruiți și ,,dresați" doar ca să respecte legea!

Răspunsul este simplu: de la militari și polițiști ( și toți lucrătorii din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională)!

Rușinos, scandalos, trist dar adevărat.

Halal recunoștință și respect, din partea statului ( parșiv și ticălos...și eșuat - etichetat chiar de către doi șefi ai statului român) față de militari în general.

Col.r. Orodel Emilian

18.02.2023

Confirmarea abuzurilor

 

Doua Comisii ale Curții de Conturi au constatat că militarii au fost furați la pensii, începând din 2016, pe timpul lui Ciucă, când acesta era Șef SMG.

Pe toate grupurile militare se solicită și se dorește urgent debarcarea lui Ciuca de la MApN, fie prin moțiune de cenzură împotriva Guvernului, fie prin alegeri anticipate sau prin alegeri la termen în 2024. De asemenea, se solicită desființarea totală a Departamentului pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, condus de Marius Balu, un departament cu realizari zero privind drepturile militarilor, ce a obstrucționat tot timpul atât aplicarea legii 223/2015 în integralitate ei, cât și drepturile militarilor, un departament ce consumă banii publici degeaba.

ISTORIA VA JUDECA!

 

Dragi camarazi, pensionari mai tineri sau mai vârstnici, cu plăți compensatorii luate sau nu, cu pensii de mizerie sau nu, veterani sau nu, cu grade mai mici sau mai mari, mai mult sau mai puțin batjocoriți de către conducerea politică a MApN, cu mai mult sau mai puțin venin acumulat în timp, cu mai multe, mai puține sau de loc foloase acumulate în serviciul activ sau la pensie, membri ai unor structuri asociative sau nu, ÎNCETAȚI ATACURILE RECIPROCE !

ISTORIA viitoare, destul de apropiată, va scrie, sperăm, ADEVĂRUL despre acești ani, despre patimile noastre comune.

Vom afla ( cei care vom mai apuca acele vremuri...) despre NEDREPTĂȚILE LEGISLATIVE, DISCRIMINAREA și BATJOCURA care au fost aruncate asupra noastră cu sprijinul direct al colegilor noștri activi!

Vom afla despre politizarea nerușinată a instituției militare care a avut ca urmare abuzurile inimaginabile săvârșite la adresa militarilor, a noastră, a tuturor!

Vom afla și despre acuzele adresate de unii dintre noi la adresa altora, despre ce înseamnă să fii erou, despre cum unii îi acuzau pe alții că ar fi mercenari, când, de fapt, ei au îndeplinit pur și simplu ordinele primite.

Vom afla cum, asupra pensionarilor militari mai vârsnici, a fost aruncată anatema apartenenței la Tratatul de la Varșovia și a faptului că au fost membri de partid, de nimeni alții decât de colegii lor mai tineri!

Vom afla despre situațiile actuale, când un venerabil general pensionar are cuantumul pensiei 4 ori mai mic decât al omologului său care iese astăzi la pensie și mai mică decât a fostului său șofer!

Vom afla și ne vom reaminti de procesele deschise în numele membrilor LADPM de către venerabilul general Nicolae Gropan sau în nume propriu de către haiducul nostru militar Dan Bazavan , toate pentru redobândirea drepturilor noastre legitime furate cu nerușinare!

Unii dintre noi, poate vor prinde acele vremuri poate chiar se vor bucura de repararea acestor nedreptăți...poate...alții, vor afla dincolo de mormânt...

DAR, înainte de toate, noi, cei care trăim aceste momente "pe viu", oare de ce nu reușim să înțelegem că, de fapt, AVEM DUȘMANI COMUNI, că noi nu putem fi dușmanii unii altora?!

Micile bucurii, micile reușite, micile avantaje ale unora sau altora, nu trebuie să constituie motive de vrajbă, de ură, de ceartă chiar dacă, la o primă și superficială vedere, ar părea nepotrivite...

Dușmanii noștri comuni, sunt maeștri în arta discordiei și, destui dintre noi, le fac jocul și le cântă în strună...

Multe sunt de spus pe acest subiect...

ISTORIA VA JUDECA...mulți nu vor mai afla judecățile finale...

ÎNCETAȚI ATACURILE RECIPROCE!

Sursa: Viorel Gligor

11

1 comentariu

Decizia CCR nr. 632 din 22 septembrie 2020

 ,,.. Curtea a mai reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16, care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020.

Un interviu interesant, oferit azi de general (r) Nicolae Gropan...

 

Către membrii Comisiei de Apărare din Camera Deputaților

 Suntem in asentimentul mai multor camarazi sa vă rugam să ne ajutați într-o problema legata de Plx 199.

Una dintre masurile preconizate este sa se ia în calcul doar vechimea EFECTIVA, nu cea CUMULATA, conform unor amendamente ale MApN adaugate prin interpuși.

Menționam că 60 % din pensionarii militari au ieșit la pensie înainte de aceasta perioada, deoarece au fost desființate UM și trebuiau reduse efectivele, sa accedem in UE și NATO !!!

Nu au nici o vina, așa au fost legile atunci, așa a fost contractul cu țara.

După trecerea în rezervă, multi dintre ei au lucrat în viața civilă și au plătit contribuții la pensii.

Au avut posibilitatea să valorifice acești ani în sistemul de pensii militar, constituind VECHIME CUMULATA, fapt confirmat în ultima decizie de pensionare !!!

Foarte important, acești ani valorificați la pensia militară, NU mai pot fi valorificați ulterior în sistemul public de pensii !!!

Avem rugămintea să țineți cont de acest aspect, încât cei care nu au vechime efectivă de 25 ani dar au

acești ani din civilie, valorificați până la 31.12.2015 in sistemul militar, sa nu fie penalizați !!!!

De asemenea nu se tine cont nici de grupele de munca, la fel că la civili. Acest lucru înseamnă discriminare.

Amendamentele MApN prevad ca cei care nu au vechime efectivă de 25 ani, vor fi penalizați cu 4% pentru fiecare an lipsa, ceea ce este foarte mult !!!

Considerăm că această problema a fost scăpată de către MApN la formularea amendamentelor.

O alta problema care ar trebui luată in calcul, este alineatul care condiționează recalcularea pensiilor militare de finalitatea legii 153, finalitate care nu o sa fie, deoarece o să fie înlocuită cu o alta lege.

La toate pensiile de serviciu baza de calcul e 80% la care se adaugă celelalte elemente care nu au făcut obiectul salarizării, recte PS și OMM la militari.

PLx-199/2020, cu amendamentele MApN, îi discriminează pe cei disponibilizați încălcându-le dreptul de a nu fi discriminți, garantat prin art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de Protocolul nr. 12 la această Convenţie, de către Parlamentul României, stipulat și în Constituția României , la CAPITOLUL I, art.16, alin. (1),” Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, invocând discriminarea față de celelalte categorii de pensionari, prin efectul de a stabili vechimea luată în calcul la stabilirea pensiei vechimea în serviciu, nu vechimea cumulată, și neluarea în calcul a condițiilor de muncă, reflectate de apartenența la grupa de muncă în condiții deosebite, grupa I și grupa a II-a, cu toate că vechimea cumulată le-a fost recunoscută prin toate deciziile de pensie.

Va rugam să luați în considerare aceste aspecte și să le remediati.

Vă mulțumim anticipat în numele camarazilor!

*******************************************************************************************************

PLx-199/2020 îi discriminează pe cei disponibilizați încălcându-le dreptului meu de a nu fi discriminți, garantat prin art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de Protocolul nr. 12 la această Convenţie, de către Parlamentul României, stipulat și în Constituția României , la CAPITOLUL I, art.16, alin. (1),” Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, invocând discriminarea față de celelalte categorii de pensionari, prin efectul de a stabili vechimea luată în calcul la stabilirea pensiei vechimea în serviciu, nu vechimea cumulată, și neluarea în calcul a condițiilor de muncă, reflectate de apartenența la grupa de muncă în condiții deosebite, grupa I și grupa a II-a, cu toate că vechimea cumulată le-a fost recunoscută prin toate deciziile de pensie.

În baza PLx 199/2020, sunt stipulate sancțiuni proportionale de 4%, pentru fiecare an până la acoperirea vechimii de 25 de ani de serviciu, deși în Statutul Cadelor Militare, la fel ca în Legea Pensiilor Militare în vigoare ,Legea 223/2015, la art. 16 (1), lit. b) e precizat că “au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cei ce au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu”. Conform art. 18 (1), lit. a) din Legea 223/2015, (1), “au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații: a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;” Dacă vechimea luată în calcul ar fi vechimea cumulată, penalitățile pentru noi militarii disponibilizați ca urmare a restructurării s-ar diminua sau chiar ar dispărea, iar așa am fructifica drepturile legale pe care le avem, iar așa nu am fi discriminați. De asemenea, în acest fel, ar fi valorificate și condițiile de muncă, înlăturând discriminarea în raport cu ceilalți pensionari.

66

6 comentarii

Scrisoare deschisă către realizatorii de televiziune

 

Motto: De ce să lași adevărul să strice o știre bună? Dragă jurnalistule, oriunde te-ai afla, știu că nu ai habar de existența mea, a militarului român, dar aud că ești tare frământat de veniturile mele actuale și mai ales cele viitoare, așa că încerc să îți alung neliniștile. Îți scriu din Afganistan. NU, nu sunt mercenar și nu am plecat pentru bani. Legea mă obligă să particip la astfel de misiuni, „pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin convenții și tratate internaționale”.

e văd destul de cult la cap încât să înțelegi că astfel de obligații sunt asumate de către politicieni, eu sunt doar un militar care a jurat să-și apere țara. Sunt un militar care ar fi vrut să fie lângă soție când a născut, să-și țină fetița de mână la primii pași, să-și însoțească tatăl pe ultimul drum. Aș fi vrut, doar că în ultimii 10 ani am mai multe nopți în misiune decât ore de emisiune ai să aduni tu vreodată. 

Despre mine mai târziu, spune-mi ceva și despre tine. Am auzit că ai terminat liceul în România. Sau America, Franța ori UK. Frumoși anii de liceu. Păi nu știu eu? În aceeași perioadă cu tine, eram tot în liceu, unul militar, la Câmpulung Moldovenesc. Pe tine te-a trimis tata școli private sau licee bune, pe mine nu m-a convins mama să rămân la „Murgoci”, în Brăila.  Nu-i așa că n-a fost rău în liceu? Tot la 6 te trezeai, cu înviorare, sectoare și în formație până la sala cu mese? Tot în bocanci și ținută, 8 în cameră și învățai în aceeași sală cu cei 30 de colegi? Tot instrucție, rigoare militară și o felie de pâine în pauza mare? Evident însă, ce mai contează efortul și privațiunile când amândoi suntem motivați de aceeași dragoste de țară? 

Am înțeles că ai terminat două facultăți, completate cu un Executive Master of Business Administration. Excepțional! Eu am rămas tot în cazarmă, la Academia Forțelor Terestre, încă 4 ani, în orașul președintelui nostru. Aceleași vicisitudini din liceu, acum completate cu mai multă instrucție, ai avut și în facultate, nu? Frumos oraș Sibiul, sper să merg într-un concediu să-l vizitez pe îndelete, în Academie timpul era foarte atent gestionat de comandanții noștri. Mi-a spus un coleg că, deși foarte tânăr, ai fost deja reporter, șef de departament ori administrator, director executiv și chiar director general la diferite firme. La mine, în Armată, posturile de director se accesează mai greu și rareori familia e un argument.

După Academie eu am fost 4 ani la o unitate de la Lunca de Sus. Acolo nu prea aveam probleme cu traficul. Bine, nici timp nu aveam, că ieșeam zilnic cu plutonul la instrucție. Iarăși găsesc asemănări între noi. Temperatura în munți este ca atmosfera din emisiunile voastre, când vorbiți despre Armată: negativă. Frumoasă tinerețe am avut amândoi. La 26 de ani tu cu „8 într-o barcă”, eu cu 24 în pluton, la minus 8 prin poligon. De la Lunca am fost mutat la Cincu. M-au ajutat și cele 6 luni din Afganistan să devin instructor, iar provocările unei locații izolate n-au cum să nu te bucure. Ții minte cum ai plecat tu să studiezi limbi exotice prin tot felul de deplasări „în interes editorial”? Eu nu am ajuns la acest stadiu dar am studiat 3 luni într-un Centru de pregătire la Făgăraș. În perioada în care tatăl tău te ținea la facultate, al meu tată a plecat să-și întâlnească parte din colegi. S-a prăpădit la doar 58 de ani. Fost ofițer, s-a bucurat 5 ani de 4.200 de lei pensie. Nesimțită pensie, nu-i așa? După aproape 40 de ani de Armată, după mii de ore în frig și ploaie, s-a pregătit să-și apere țara dar a pierdut lupta cu boala. A rămas mama, care l-a urmat prin garnizoane, de la Bistrița la Topraisar, cu pensia de urmaș, 2.100 de lei.  În cimitir, când mai merg pe la tata, realizez speranța de viață a militarilor, 60 de ani. Puțini ajung să și cheltuie, mai mult de  5-7 ani „pensia nesimțită” așa că eu chiar nu înțeleg îngrijorarea ta. Am văzut o știre potrivit căreia renunțarea la pensiile militarilor ar produce o ecomomie de 9 mld. lei. Înțeleg că intenționați să nu le mai dați niciun leu în următorii 4 ani, pentru că altfel nu știu ce matematică se întâmplă acolo. Poate îi chemați zilnic la Centrul Militar și le aruncați câte un sufertaș cu mâncare. Și încă ceva, cred că informațiile pe care le primești tu au nevoie de actualizare. Armata plătește 60.000 de militari în rezervă și retragere, nu 180.000 cum repetați, obsesiv, în emisiuni.  

N-am stat mult la Cincu, dar am avut timp de o altă misiune, în Afganistan. De data asta am fost mai puțin norocoși. Nu ne-am mai întors toți după șase luni. Unii au venit mai repede. Uciși sau mutilați de un dispozitiv exploziv improvizat. Se mai întâmplă. Ne lăsăm scrisori de rămas bun înainte de fiecare misiune și încercăm să ne consolăm cu gândul că cineva va avea grijă de familiile noastre. Statul, România, politicienii, că doar ei sunt cei care-și asumă obligații în numele nostru. Unul dintre colegii uciși avea un băiețel născut după ce el a plecat în misiune. A rămas soția să-l crească, din pensia de urmaș a soțului, 1.800 de lei. Știu, te surprinde! Cum să trăiască cineva din banii pe care tu îi dai lunar la coafor, la frizer sau la spa?! Sunt convins că ești la curent cu solda unui căpitan după 20 de ani de armată, 3.600 de lei, și că te încearcă o empatie profundă față de familiile eroilor noștri. După 3 ani la Cincu am fost mutat, iarăși, la Câmpulung Muscel. Altă garnizoană plină de posibilități, în care soția și-a găsit cu greu un loc de muncă și unde fiica noastră încearcă să-și facă alți prieteni. Doar știi, noi ne asumăm voluntar privațiunile serviciului militar, partenerii de cuplu le acceptă înainte să ne spunem jurămintele, iar copiii le descoperă ulterior. 

Pe tine nu te deranjează modificarea grilei de program? Nu prea? Pe mine mă cam neliniștește incertitudinea cadrului legislativ. În ultimii 7 ani Statutul cadrelor militare, Ghidul carierei și ordinele de ministru care reglementează organizarea și funcționarea sistemului de ierarhizare și selecție se modifică mai des ca promisiunile politicienilor. Mai grea este incertitudinea cadrului legislativ decât precaritatea tehnicii cu care mă instruiesc sau gloanțele și atacurile talibanilor în misiune. Cred că ții minte accidentul cu camionul de la Câmpulung Muscel în care au murit 3 colegi de-ai mei. Știu că ții minte! La cât te preocupă veniturile noastre sigur ești informată și asupra obligațiilor pe care ni le asumăm pentru cele câteva mii de lei. Ei bine acolo de vină a fost tehnica, la fel ca în cazul accidentului în care au murit alți 3 colegi pe timpul unei trageri cu muniție reală. Se mai întâmplă. Noi mergem însă cu încredere, la instrucție sau la misiune, convinși că țara va avea grijă să fim dotați corespunzător, iar familiile noastre să nu fie umilite dacă rămân fără noi. Până la urmă încă din vremea Imperiului Roman statul asigura venituri militarilor după retragea din armată, așa cum sunt convins că știi.

Acum ce să spun? La pensie încă nu mă gândesc. Îmi înțelegi, însă, disconfortul la gândul că vă folosiți de noi în discurs așa cum vă folosiți pe timp de criză sau la război. Mass media sau politicieni, „influensări” sau comentatori, vă aduceți aminte de noi la inundații sau alte calamități naturale, la explozii sau catastrofe industriale, pe timp de pandemie sau în alte crize, după care aruncați vitriol peste memoria eroilor, le umiliți văduvele și ne transformați în „asistați sociali” sau „pensionari nesimțiți”. Simți și tu ce simt eu când aud imnul, când văd tricolorul sau când revin în bază după o misiune începută la 9 seara și încheiată la 2 dimineața, pe timpul căreia îmi repet de zeci de ori frânturi din jurământ? „Jur să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii” e legământul meu față de România. Pe mine cine mă apără, dragă jurnalistule? Peste 20 de ani, când sper să trec în rezervă, cine-mi apără dreptul la un trai decent după o viață de privațiuni? Încă mulți ani după ce trec în rezervă sunt sub legământ față de țară și pot fi rechemat în activitate, motiv pentru care este firesc să-mi fie asigurat venitul tot de către Armată, nu de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, tu cum spui? Cât de greu este să avem o lege a pensiilor de serviciu, pentru militari, care să nu fie modificată la fiecare 7 ani, doar pentru că asigură spectacol discursului politic? O lege care să fie respectată, nu cu drepturi suspendate cum s-a întâmplat anul ăsta. O lege care să asigure România că militarii ei, în rezervă, își pot îngriji decent sănătatea pentru a fi rechemați, la nevoie. 

Dragă realizatorule, sper să revin în țară peste câteva luni, până atunci te rog să transmiți câteva gânduri ministrului apărării pe care sigur ai să-l inviți la o emisiune, să-și apere camarazii. Domnul Ciucă e un intelectual rasat, un politician versat și un militar cu o carieră care l-a transformat în legendă. Am auzit că are și un doctorat, în științe militare, pe care abia aștept să-l citesc. Plecând de la lucrarea științifică „Dimensiunea participării Armatei României la operații multinaționale” poate să-ți spună că majoritatea covârșitoare a țărilor din NATO și UE au legi și sisteme de pensii separate pentru militari. Cei foarte puțini, care nu au, asigură o soldă muuult peste media salariului net, beneficii consistente la trecerea în rezervă, iar în activitate posibilitatea de a fi aleși în administrația locală sau o formă de sindicat despre care noi nici nu visăm. Sunt convins că ești de acord că în România interzicem militarilor exercitarea unor drepturi fundamentale ale omului, le cerem sacrificiul suprem, dar trebuie să ne asigurăm că există mecanisme de compensare. Domnul general (rz.) dr. Ciucă n-a uitat anii de Liceul militar de la Craiova, tinerețea de la Vânju Mare sau provocările din garnizoana Focșani, motiv pentru care sunt convins că n-ar vinde Armata pe interese politice. Sunt mulți care îl suspectează de interese oneroase, oportunism sau arivism, dar nu plec eu urechea la zvonuri lansate de detractori. Cum să cred că a făcut praf organizarea și înzestrarea Armatei, cum să accept că a cultivat obediența și a încurajat incompetența, cum să fi subminat capacitatea de apărare a țării, el, eroul de la Nasiriah? Cheamă-l, te rog, pe ministrul Ciucă și sunt convins că va susține cauza militarilor cu aceeași determinare cu care a susținut achiziționarea bateriilor Patriot sau ordinul privind chemarea în activitate, cu grade de ofițer superior, a multor persoane care nu au ținut vreodată o armă în mână.   

Tot spuneți că avem nevoie de 1 mil. de tineri să se întoarcă în țară și să se integreze pe piața muncii. Care piață a muncii? Dar cum? Uite, unul, pe nume Pavel Popescu, s-a întors din Norvegia, la 29 de ani, și a fost „invitat” pe listele PNL la Camera Deputaților, la doar 3 zile după ce s-a înscris în partid. Cum să trăiești în Norvegia 5 ani fără niciun venit, cum să vorbești despre salarii și pensii când nu ai muncit niciodată, cum să nu te recomande nimic, dar să ajungi parlamentar, sunt sfaturi pe care tânărul Popescu le poate împărtăși milionului de tineri pe care îi așteptați. Vreo 20.000, împreună cu domnul Popescu, ar putea acoperi deficitul de combatanți din Armată. Poți veni și tu, jurnalistule. Astfel, peste 20 de ani, te vei putea bucura să treci în rezervă cu o căciulă de bani și o raniță de afecțiuni medicale. 

Cu drag, căpitan PT.

Sursa: https://politica-dezastrului.ro/articol/scrisoare-deschisa-catre-realizatorii-de-televiziu-1103?fbclid=IwAR004bUQfB1OhwLlNhuveoQDDZThlVzgqxnjq_TYXHhzmxdeuZIca_qF8zw

Sistemul pensiilor militare de stat

 De mai mult de 10 ani, opinia publică dezbate subiectul pensiilor militare. Sunt întoarse pe toate părțile motivele pentru care militarii au un sistem separat de cel public pentru calculul și gestionarea pensiilor, dacă este just sau nu, sau ce au făcut ei pentru țară și în ce războaie au luptat pentru a merita așa privilegii. Pensionarii încearcă să se apere, acuzatorii lor sunt neimpresionați și subiectul încinge ciclic dezbaterile la televiziuni și în on-line. Încercăm, sine ira et studio, să vedem cum stau, de fapt, lucrurile.

În primul rând, trebuie lămurită o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivității și pensiile militare de stat. Se lasă să se înțeleagă că militarii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe și impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai greșit. Veniturile pe care militarii le obțin din solde, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public.

Și, totuși, care este principala diferență dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat?

În termenii cei mai simpli, această diferență se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe țări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.

Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt considerați ca beneficiari de pensii nesimțite, de pensii speciale, de pensii nemeritate.Sunt acuzați că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i așa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici și formule de calcul. Și nici de lozinci sau sloganuri.

Vârsta de pensionare

În Legea nr. 223/2015 2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este stabilită în funcție de anul nașterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani și trei luni, pentru cei născuți în luna octombrie 1959 și care crește progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la 60 de ani, pentru cei născuți după luna ianuarie 1970.

Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale sau alte condiții (personal aeronavigant, personal ambarcat, parașutiști sau alte categorii de persoane a căror activitate se desfășoară în condițiile menționate) cu perioade corespunzătoare. Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale (personal navigant, personal care lucrează în condiții de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, personal care își desfășoară activitatea în subteran etc).

Există și o altă categorie de pensionari militari care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare: militarii disponibilizați la sfârșitul anilor ‘90, prin efectele Ordonanței 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei. În urma acestor disponibilizări, efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni, în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Pensiile acestor militari sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.

Câți pensionari militari se află în evidența Casei Sectoriale de pensii a MApN și care este valoarea acestor pensii?

La acest moment, în evidența Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale se află aproximativ 65.000 de pensionari militari. Pensia medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a MApN este de aproximativ 3.500 lei. Aproape 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie. Doar 6% dintre pensionarii militari au pensii cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei și aproximativ 2,6% depășesc pragul de 10.000 de lei lunar (în marea lor majoritate, foști magistrați militari sau foști aviatori).

Care este media salariilor militarilor activi?

Soldele lunare nete maxime pentru ofițeri, de exemplu, se situează, în 2019, astfel: 2.681 lei pentru locotenenți, între 3.200 și 5.400 lei pentru gradele de căpitan până la locotenent-colonel, 8.300 câștigă maximum un colonel, 10.600 lei un general de brigadă, ajungându-se până la aproximativ 17.000 lei pentru generalii de patru stele. Pentru celelalte categorii de personal, soldele se înscriu între 1.900 și 6.000 lei pentru subofițeri și maiștri militari și între 1.700 și 3.800 de lei pentru soldații și gradații profesioniști. Cam acestea sunt salariile „exorbitante” ale militarilor.

Este algoritmul de calcul al pensiilor militare de stat justificat?

În primul rând, sistemul pensiilor militare de stat a fost instituit în România acum aproape 160 de ani, de Alexandru Ioan Cuza și păstrat aproape neschimbat de atunci încoace.

Motivarea de atunci era foarte asemănătoare cu cea de astăzi și este, în fapt principiul pe care îl urmează cam toate țările din lume. Găsim la articolul 4 din actuala lege a pensiilor, Legea 223 din 2015, următoarea formulare: sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României.

Avem, deci, două filoane principale prin care legiuitorul a motivat asigurarea acestui tratament pentru militari la trecerea în rezervă: compensarea riscurilor din timpul carierei militare și instituirea unor măsuri reparatorii în raport cu limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale care sunt garantate pentru restul societății. Să le abordăm pe rând.

Compensarea riscurilor

Majoritatea contestatarilor și opozanților sistemului pensiilor militare se raportează exclusiv la riscurile la care s-ar supune, mai mult sau mai puțin, militarii pe timpul carierei militare. Sunt voci care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operații, nu și pentru cei care au rămas în țară, prin cazărmi și birouri.

Să nu intrăm neapărat în logica jurământului militar, prin care militarul se angajează să-și sacrifice viața în exercitarea îndatoririlor de apărare a țării. Am putea fi acuzați de patetism, deși eroii armatei noastre căzuți la datorie, militarii răniți în misiunile executate în teatrele de operații ori în țară și familiile acestora ar fi argumente foarte puternice.

Putem fi de acord și că unii dintre militari se supun mai multor pericole decât alții, dar rămâne de văzut cum s-ar putea cuantifica în mod obiectiv aceste diferențe. Dacă ar exista astfel de metode obiective, atunci s-ar putea discuta și de pensii diferite pentru medicii care fac operații riscante față de cei care se ocupă doar cu prescrierea rețetelor. Sau ar putea fi diferențiată importanța muncii și, implicit, a drepturilor de pensie pentru actori înfuncție de rolurile jucate de-a lungul carierei, a profesorilor în funcție de rezultatele obținute de elevi, a compozitorilor în funcție de popularitatea creațiilor muzicale, a sportivilor în funcție de complexitatea disciplinei la care au obținut medalii și tot așa.

Este imposibil și nedrept să plasăm pe o scală a importanței și valorii profesiile și ocupațiile. Munca tuturor este importantă și trebuie respectată, a medicilor, a profesorilor, a muncitorilor, a militarilor, a economiștilor, actorilor, magistraților, aviatorilor, mecanicilor de locomotivă sau marinarilor, însoțitori de bord ori funcționari publici, angajați la stat ori la privat. Revenind la militari, sunt câteva elemente de punctat în ceea ce privește raportarea lor la riscurile profesionale:

• Numărul de militari rotiți în misiunile executate de Armata României în teatrele de operații, în ultimii 30 de ani, depășește 50.000.

• Modificările de natură legislativă au făcut ca participarea la aceste misiuni în teatrele de operații să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligație de serviciu. Ca atare, numărul militarilor trimiși în misiuni peste hotare va fi din ce în ce mai mare.

• În plus, foarte multe dintre acțiunile și misiunile desfășurate pe teritoriul național implică riscuri la fel de mari (operarea aeronavelor militare, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operațiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate și exemplele ar putea continua).

• După trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligații militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere și sunt scoși din evidențele armatei.

Compensarea interzicerii sau restrângerii unor drepturi și libertăți fundamentale pentru militarii activi

Cel de-al doilea pilon pe care se legitimează sistemul pensiilor militare în toate țările în care funcționează (adică aproape toate țările NATO și multe din afara Alianței) ține de drepturile și libertățile fundamentale care sunt restrânse sau chiar interzise pentru militarii în activitate. Haideți să vedem care sunt acestea, așa cum sunt ele prevăzute în Constituția României și care sunt prevederile corespondente din statutul cadrelor militare.

Dreptul la muncă

Constituția României:

Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.

Libertatea economică: Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

Statutul cadrelor militare: Cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;

b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale

Sunt situații frecvente în care, din cauza deselor schimbări de garnizoană pe care le fac militarii în evoluția în carieră, ei rămân unicii întreținători ai familiei, singurii care câștigă venituri. Însă posibilitatea de a presta activități lucrative suplimentare este restricționată, în condițiile prevăzute de statut.

Dreptul de asociere

Constituția României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

Statutul cadrelor militare:

art. 28 lit. a: militarilor le este interzis să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții publice; iar la art. 29 lit. c sunt interzise constituirea în forme de asociere cu caracter sindical ori care contravin

comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei.

Dreptul la grevă

Constituția României:

Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. c) Militarilor le este interzis să declare sau să participe la grevă.

Cu alte cuvinte, față de aceste interdicții, singura formă de protecție a militarilor în fața unor situații de tratament injust cu privire la drepturile care se cuvin oricărui salariat este doar cadrul legal asigurat de statutul cadrelor militare. Militarii nu pot apela la forme de organizare sindicală pentru apărarea drepturilor lor și nici nu pot întrerupe activitatea în nicio situație, așa cum o pot face celelalte categorii profesionale, chiar și magistrații, după cum am văzut recent.

Dreptul de a fi ales

Constituția României: Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. b) Militarilor le este interzis să candideze pentru a fi aleși în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de președinte al României.

Libertatea întrunirilor

Constituția României: Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere.

Statutul cadrelor militare: Art. 29 lit. g: participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă.

Una dintre sintagmele care au fost atribuite militarilor este și aceea de „marea mută”. Înțelegem acum că acest lucru se datorează nu lipsei de apetență pentru atitudinile civice, ci interdicției exprese din statutul cadrelor militare.

Libera circulaţie

Constituția României: Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.

Statutul cadrelor militare: art. 29 lit h: cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condițiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Deplasarea militarilor este restricționată nu doar pentru străinătate, ci și pe teritoriul național, prin regulamentele aplicate, în care sunt prevăzute proceduri de avizare a „părăsirii garnizoanei”, chiar dacă aceste deplasări se fac în timpul liber, în interes personal.

Libertatea de exprimare

Constituția României: Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

Statutul cadrelor militare: (art. 29 lit a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. De asemenea, interacțiunea militarilor activi cu mass-media este posibilă doar cu respectarea unor proceduri prevăzute de reglementările interne în acest domeniu.

În plus:

Constituția României: Munca forţată este interzisă. Dar nu constituie muncă forţată activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.

Cu alte cuvinte, militarii se află la dispoziție 24 de ore din 24. Ei pot fi chemați oricând de la domiciliu sau din timpul liber pentru îndeplinirea sarcinilor și misiunilor încredințate, pot fi solicitați să intervină în sprijinul autorităților locale și centrale pentru limitarea efectelor calamităților naturale sau vremii nefavorabile, sunt dislocați pe perioade lungi în poligoane și facilități de pregătire și instruire, fără a primi drepturi salariale suplimentare și fără posibilitatea de a refuza aceste sarcini. De altfel, refuzul de a executa un ordin legal, precum și insubordonarea reprezintă pentru militari infracțiuni pedepsite de Codul Penal.

Concluzii

Pe acest al doilea palier de argumentație, este evident că, în situația în care s-ar considera justificată eliminarea pensiilor militare de stat, în scopul tratamentului egal al pensionarilor, este necesar tratamentul egal și nediscrimnatoriu și pe timpul desfășurării vieții active. Nu putem discuta de tratament egal doar la sfârșitul carierei, ci și pe timpul acesteia.

Există două opțiuni pentru aceasta:

Interzicerea drepturilor și libertăților fundamentale menționate mai sus tuturor categoriilor de salariați, din mediul public sau privat, ceea ce evident, ar fi o aberație.

Eliminarea tuturor interdicțiilor și restricțiilor din domeniul drepturilor și libertăților fundamentale pentru militari. Aceasta ar însemna renunțarea la Statutul cadrelor militare și remunerarea militarilor potrivit Codului muncii.

Aceasta ar însemna, printre altele:

• Militarii își vor desfășura activitatea după programul de lucru valabil pentru toate celelalte categorii de salariați. Activitatea care depășește opt ore de lucru va trebui compensată în conformitate cu Codul muncii, iar menținerea activității 24 de ore din 24 în unitățile militare va trebui acoperită cu costurile și personalul suplimentar necesare pentru încadrarea în prevederile legislației muncii. Altfel spus, vom avea apărare națională opt ore pe zi, în general, cu excepții acolo unde se pot organiza schimburi de lucru.

• Militarii vor avea dreptul de a se asocia în sindicate, care să negocieze pentru ei condițiile de muncă, de salarizare, condițiile în care se acceptă executarea misiunilor cu grad ridicat de risc, condițiile în care se execută sau nu ordinele. Va fi necesară, complementar, abrogarea acelor prevederi ale Codului Penal referitoare la militari, în aspectele care vor intra în contradicție cu Codul muncii.

• Posibilitatea pentru militarii în activitate de a se înscrie în partide politice, de a face propagandă politică în unitățile militare, de a candida în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și la Președinția României.

• Posibilitatea militarilor de a declara grevă, de a organiza mitinguri și demonstrații de protest ori de câte ori se consideră nedreptățiți.

• Prestarea liberă a oricărei activități economice, afaceri, inițiative private care să completeze veniturile militarilor, în aceleași condiții cu ale salariaților din sistemul public sau privat.

Dacă ne dorim o astfel de armată, dacă putem crede că acesta ar putea fi cel mai eficient mod de a organiza sistemul de apărare și securitate națională pentru România, atunci eliminarea sistemului pensiilor militare de stat ar fi posibilă și pensionarii ar putea beneficia de același sistem de calcul al pensiilor. Tratamentul egal cu sistemul civil trebuie asigurat, așa cum arătam mai sus, pe întregul traiect profesional al militarilor, nu doar după trecerea în rezervă.

Actualul sistem al pensiilor militare de stat este departe de a fi unul perfect. În ultimii 10 ani, legistația incidentă a fost modificată de patru ori, ceea ce a creat disfuncționalități în armonizarea tuturor situațiilor.

Aceste schimbări legislative au generat și unele situații anormale, excepții, care sunt vânate cu predilecție și servite ca argumente imbatabile. Știm însă că excepțiile nu pot da măsura întregului sistem și că generalizarea unor aspecte punctuale nu servește decât intențiilor de a învrăjbi și diviza categoriile profesionale. Să sperăm că lucrurile vor fi înțelese și așezate, cu înțelepciune, în perioada care va urma.

Garanția asigurării independenței economice (salarii și pensii) a militarilor, similar celor a magistraților, în componenta securității naționale implică nu doar remunerarea la un nivel adecvat a muncii militarilor, ci și oferirea ulterior încetării activității acestora a unui nivel al pensiei cât mai apropiat de cel al soldelor avute înainte de pensionare, în acest sens fiind prevederile unei serii de recomandări și avize ale organismelor internaționale cu preocupări în domeniul militar. Independența financiară a militarului - componentă indubitabilă a securității naționale, ca esență a conceptului de „stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”-, se poate regăsi în documentele internaționale ale căror prevederi nu pot fi ignorate, având în vedere angajamentele luate de statul român în procesul de aderare la NATO.

Se impune a fi menționată Decizia nr.20 din 21 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000, în cuprinsul căreia instanța constituțională a realizat o amplă analiză a modului în care documentele internaționale trebuie privite, inclusiv din perspectiva prevederilor art.20 și art.53din Constituție. La nivel de principiu constituţional, este o obligaţie în sarcina Parlamentului României de a „legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a unui trai decent militarilor''. Astfel, constatând că elementelecare diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ REȚINE CĂ ,,INSTITUIREA PENSIEI DE SERVICIU PENTRU CADRELE MILITARE ȘI PENTRU MAGISTRAȚI NU REPREZINTĂ UN PRIVILEGIU, CI ESTE JUSTIFICATĂ ÎN MOD OBIECTIV, EA CONSTITUIND O COMPENSAȚIE PARȚIALĂ A INCONVENIENTELOR CE REZULTĂ DIN RIGOAREA STATUTELOR SPECIALE CĂRORA TREBUIE SĂ LI SE SUPUNĂ MILITARII ȘI MAGISTRAȚII'', fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept, prevăzută prin art.1 alin.(3) din Constituţie”

Prin urmare, includerea obligației statului de a asigura stabilitatea financiară a militarilor, inclusiv ulterior pensionării acestora, între garanțiile ce asigură securitatea națională trebuie statuată, prin deciziile Curţii Constituţionale. Asigurarea stabilității financiare implică, însă, nu doar obligația de a menține dreptul militarilor la pensia de serviciu(ocupațională), ci și pe aceea de a nu suprima în mod nejustificat cuantumul acestui drept. Prin urmare, această obligație a statului de a asigura stabilitatea financiară a militarilor, ca o componentă a securității naționale, este în mod flagrant încălcată prin legiferări succesive în ultimii 11 ani de natură să genereze, sub aparența echității sociale, o suprimare a drepturilor militarilor pensionați, stabilite în baza legii. În acest sens, trebuie luat în considerare că „nu se poate face abstracție de faptul că, în toate ţările Uniunii Europene, este prevăzută prin lege organicăobligativitatea statului de a garanta militarilor, odată cu retragerea din activitate, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii, fixându-se pensii reprezentând 75 - 80% din această ultimă remuneraţie”. În numeroase state europene, statutul cadrelor militare, precum și pensia de serviciu fac obiectul unei legi speciale, întemeiată, în principal, pe specificul activității militarilor, pe rolul și importanta lor socială, pe riscul profesional, precum și pe incompatibilitățile și interdicțiile instituite prin Constituție sau prin lege. În toatestatele membre NATO este instituită obligația statului de a garanta militarului la încetarea activitățiiplata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei renumerații, fiind astfel transpuse adecvat Directivele nr.86/378/CEE și nr.96/97/CEE și fixându-se pensii între 70-85% din această renumerație. În acest context, prezintă relevanță și faptul că, potrivit directivelor, „criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupațional sunt: a) să se refere la o categorie particulară de lucrători; b) să fie direct legat de perioada de serviciu; c) pensia să fie calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului”. Trebuie invocatăCauza Beune C-7/1993, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia „ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și „media salariilor din ultimele luni de angajare”.

Pensia militară de stat trebuie înțeleasă ca având un efect compensator al privațiunilor, îngrădirilor și incompatibilităților suferite pe toată durata exercitării profesiei, a obligațiilor militare după pensionare, iar nesocotirea jurisprudenței naționale și internaționaleîn materie constituie o încălcare gravă a dreptului U.E. Dreptul militarilor la pensia de serviciu(ocupațională) constituie un element aflat în indisolubilă legătură cu statutul cadrelor militare și cu Jurământul militar. O lege care ar modifica un element structural al statutului cadrelor militare, dreptul acestora la pensie de serviciu(art. 85) ar conduce implicit la anularea Secțiunii a 3-a ,,Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți''.

Cu privire la principiul egalității în fața legii , principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. În legătură cu specificul profesiei de militar, Guvernul și legiuitorul sunt obligați să țină seama de statutul cadrelor militare, atât în perioada în care militarii își desfășoară activitatea, cât și după ieșirea la pensie, drepturile să fie garantate prin lege, care să permită îndeplinirea atribuțiilor în mod corespunzător. În consecință, statul trebuie să asigure resursele necesare desfășurării activității militarilor în bune condiții, fără a exista riscul timorărării continue a acestora la faptul că după perioada activă, în care sunt supuși unor incompatibilități și interdicții, precum și unor responsabilități și riscuri pe care le implică exercitarea acestei profesii, vor fi supuși unei insecurități economice și incertitudine în ceea ce privește dreptul la o pensie de serviciu(ocupațională). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale.