Despre mine

Fotografia mea
Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei, care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa. Când am pierdut, am dobândit Credinţă, iar când am câştigat, m-am bucurat de Nădejde; ajungând, azi, să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat" cu demnitate creştină.

marți, 4 decembrie 2018

România

"România – substantiv comun de gen feminin.
Cuvântul „țară” în limba română este un substantiv comun de gen feminin și provine din latinescul „terra”.
Din acest motiv și din multe altele, putem să ne imaginăm că România este o femeie. Pictorul Daniel Rosenthal deja a făcut-o.
Această femeie este privită de unii ca fiind o mamă, o mamă care și-a crescut copiii săi așa cum a putut ea, cu mijloacele pe care le-a avut la dispoziție. Poate nu le-a oferit cel mai bun trai, cele mai bune haine sau cele mai călduroase camere dar i-a alăptat când erau la început de viață și le-a dat sentimentul plăcut că sunt acasă.
Alții privesc această femeie ca pe o mamă vitregă, care nu a știut să-și țină copii lângă ea, care nu a știut să se facă ințeleasă și iubită , fiind încet, încet părăsită de copiii plecați prin toate zările. 
Alții o privesc ca pe o femeie frumoasă de moravuri ușoare, doar bună să profiți de ea, de nurii ei dar pe care o poți vinde oricui pe bani puțini după ce te-ai plictisit .
Alții o privesc ca pe femeie bătrână – tocmai ce va împlini o sută de ani, gârbovită de necazuri, neinteresantă și nerespectată nici măcar pentru trecutul ei glorios. Așteaptă să-i facă necrologul și să-i împartă agoniseala, să-i vândă casa și bijuteriile care i-au mai rămas.
Spunea cineva că frumusețea stă în ochii care privesc. 
Cred că despre iubire este la fel – stă în inima care o oferă, nu în cea care o primește.
Un fost președinte american le spunea conaționalilor „Nu întrebaţi ce poate să facă ţara pentru voi, întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţară” . Ulterior a fost asasinat. Nu știu dacă datorită acestui mesaj.
Cred că mesajul americanului este valabil și pentru noi românii, acum la ceas de sărbătoare. Sărbătoare de care unii chiar nu vor, sub nici o formă să se bucure. 
Și nu mă refer aici la liderii maghiarilor și secuilor.
Mă refer la conaționalii mei care confundă din păcate România cu mafia politică aflată vremelnic la putere.
România noastră nu este nici puterea politică, nu este nici o minoritate agresivă cu majoritatea tăcută, nu este nici un capitol de negociere la Bruxelles sau aiurea.
România noastră suntem noi toți.
Cu bune, cu rele, cu defecte și calități, cu vise neîmplinite sau realizări care au intrat în istorie, cu înfrângeri dureroase dar și victorii de poveste.
Nu avem nici un merit că ne-am născut români (au spus-o și alții). Este un dat al Lui Dumnezeu pentru care nu este necesar să-i găsim o explicație. 
Dar dacă tot suntem aici, copiii acestei mame, haideți să fim oameni de onoare și să încercăm să facem fiecare, binele de care suntem în stare să-l facem. 
Că dacă milioanele de români vor încerca asta, binele făcut, multiplicat de milioane de ori, asta chiar va face România să fie o mamă iubită, frumoasă, veșnic tânără peste Centenarele ce vor veni .
A venit si 1 Decembrie 2018, la o sută de ani după Marea Unire - eu i-aș spune după Marea Regăsire. 
E ziua mamei noastre.
Să ne aplecăm și să-i sărutăm mâna și să-i cerem iertare că poate uneori nu am reușit să fim copiii pe care i-ar fi meritat...
La mulți ani draga noastră Românie, oriunde am fi !"
Text cu autor necunoscut, preluat de pe internet. Daca cunoasteti autorul, va rugam sa il postati in comentariu.

vineri, 30 noiembrie 2018

Scrisoare către România mea


​„Dragă Românie, 

La vremea de pripas spiritual prin care trecem își scriu să îți spun... La Multicentenar! Te-am uitat ades, țară dragă, ca om și ca popor, căci am învățat, sub presiunea ideologiilor în care ne-am petrecut viețile- și tu și noi- că ne ierți și când uităm de Tine. Ești acolo, în toate ale noastre, dar nu mereu te slujim cu adevărat. Vei afla acum, când împlinești 100 de ani din eternitate, că nu prea mai semănăm cu cei care au fost gata să moară pentru Tine atunci, pe când te reconfigurai în hotarele după care te-am numit România Mare. Nouă ne e greu și să trăim normal, dar și mai greu să luptăm pentru tine. Ne e greu să facem pace între noi, dar să facem război pentru tine ne va fi imposibil. Ne-am activat urile într-atât încât batjocorim orice, fără nici o jenă, fără nici o roșire de obraz. Dacă mai avem vreunul...Protejăm monumentele celor care te-au înjosit și-i plătim bine pe căpcăunii ce ne-au trimis la moarte concetățenii, ascundem memorialele de la Pitești ori Jilava- acolo unde ți-au rănit libertatea comuniștii- dar ovaționăm fiecare scuipat ce ți-e aruncat pe față. Ni-s mai dragi ciolanele comuniștilor decât moaștele sfinților. Un lucru a rămas la fel. Parte din popor e gata să moară pentru frumusețea și dragul de tine. Altă parte își umplu buzunarele din jertfelnicia lor. Nu reușim să-ți împlinim visul de a ne cuprinde pe toți, mai ales acum când mare parte, aproape cea mai bună parte dintre noi, s-au răzvrătit și s-au hotărât să te poarte cu ei departe, în alte țări și peste alte mări. Te-am purtat în zeghe, Românie, pe dinaintea liniilor comuniste pe care acum, zănateci, le deplângem prin fapte. Ne-am eliberat de comunism spunând că pe tine te-am eliberat. În fond te-am rearestat, într-un ghettou de frică și mediocritate, aruncând la gunoi toată morala care te-a Înviat în pragul de lumină al Nașterii Mântuitorului. 

Nu știu ce să-ți spun să te fac să ne mai ții în hotarele Tale. Poate să-ți reamintesc de copiii noștri, ori de bătrânii ironizați pe nedrept ori răniți de neatențiile noastre sistemice. Pentru ei, rămâi cu noi. Știu că e greu să înțelegi un neam în care Catedralele sunt înjurate iar cimitirele morale sunt socotite temple ale rațiunii și corectitudinii. Ne vei ierta și de data aceasta cum ne-ai iertat de 365 de ori în fiecare din cei 100 de ani ce-i prăznuiești. Deși știm că ești cu mult, mult mai bătrână și că fiecare generație ce ți se adaugă te întinerește. Unii spun că dintâi ai fost România când vodă Mihai intra în Alba Iulia. Și cred. Ne vei spune tu, la Judecata Finală, tot ce n-am înțeles din duruta ta istorie, Românie. Ajută-ne să te recăpătăm ca Țară dincolo de partidele politice ori ura de-acum, dincolo de incredibilele noastre frustrări personale pe care le transferăm, cum altfel, asupra ta. În trecătorile ce-ți leagă pământurile sunt puși la odihnă atleții tăi, cei care-au luptat pentru viața ta, plătind cu viața lor. Articulațiile aceste, umplute cu trupuri de flăcăi și bărbați truditori de pământ, țin trupul tău să nu se răzlețească. Ei sunt mai vii decât noi, pentru că te-au socotit mireasa lor și știm acum că asta i-a făcut veșnici. Noi nu te mai vedem ca pe o mireasă și asta ne strică bucuria. 

Știu că mulți îți trimit scrisori zilele acestea. Devenim grafomani cu prilejul Zilei Tale. Eu socotesc ziua ta fiecare zi. Fiecare Liturghie te poartă în ea, așa cum îl poartă pe Hristos, Singurul aliat care nu te-a trădat niciodată. Și te pomenesc cu fiecare nume ce-l pomenesc. Acolo, pe Discul cu miride aurii, din pâinea ta, suntem toți. Buni și răi, atenți și neatenți, hoți și sfinți. Vii și morți. Toți. Candidații la Înviere din circumscripția România. Te iubim, dar nu știm să o arătăm. Suntem fie liberali, fie excesivi în sentimentul național. Suntem bolnavi încă de libertate. De libertatea noastră. Căci libertatea ta e câștigată de cei dinaintea noastră, rănile de lumină ale Istoriei noastre. Ale Istoriei Tale. Iartă-ne că nu te mai vedem în toată frumusețea ta. Ajută-ne să te iubim. 

Cu respect, Constantin Necula, prin voia lui Dumnezeu, preot Lui și cetățean al Tău, Românie”

La Mulți Ani, România!

Se spune că atunci când Dumnezeu a făcut lumea a împărțit fiecărui popor o țară...
După un timp, la Poarta Raiului a bătut cineva. Dumnezeu a deschis poarta și a întrebat:
- Cine sunteți voi și ce vreți?
- Doamne, suntem un popor fără țară. Pe noi ne-ai uitat, nu ne-ai ales niciun loc!
- Nu v-am uitat. Vă așteptam la mine să vă spun că vouă o să vă dau Țara Mea, să aveți grija de ea și să o înfloriți.
- Îți mulțumim, Doamne, dar cum să numim această țară?
- Să-i spuneți ROMÂNIA!
- De ce România, Doamne?
- Pentru că România înseamnă OM ÎN RAI!

miercuri, 19 septembrie 2018

În locul Meritocrației...

"Să vă povestesc ceva, celor care nu ați trăit prin partide politice bătrâne.
Candidaturi. Se fac niște liste. Apar niște nume pe ele. Fiecare candidat vine pe o filieră: ba de putere, ba financiară, ba de influență internă, whatever.
De obicei, acești candidați nu atrag voturi pe persoană fizică. La modul că dacă-i duci într-o piață publică, îi ia lumea la fugă cu ouă clocite. Foarte puțini se salvează de oprobiul public. De ce? Pentru că-s de când lumea în politică, țara a ajuns în prag de faliment azi și oamenii îi văd vinovați la grămadă. Și pentru că unii chiar au făcut mult rău.
Revenim. Nu atrag voturi singuri. Dar au susținători în partid. Găști de interese. Susținătorii sunt concentric dispuși. Cele mai mari avantaje le vor avea cei din cercul lipit de candidat, în cazul în care acesta câștigă. Sunt și cei mai răi. Ei îi dirijează pe cei din cercul doi. Doiul dirijează treiul. Etc până nu nu știu care cerc (depinde cât e de potent candidatul și în ce anume). Ultimul cerc e larg, format din tot felul de oameni care pot aduce la vot alți oameni.
Așadar, cu excepțiile de rigoare, majoritatea candidaților nu valorează un sfanț singuri. N-au cultură. N-au pregătire. N-au caracter. N-au drag de țară și de bunăstarea ei. N-au carismă și nu atrag alți oameni. Au interese proprii și cercuri concentrice în jur. Și au un partid care poate guverna oricând. Adică pot oferi bani și avantaje ălora care slugăresc fără să mai aibă opinii personale.
Fiind ei mai mulți pe o listă, încep și luptele intestine în partid. Se bat pe niveluri. Fiecare cu fiecare și apoi elementele care compun cercurile între ele, fiecare cu categoria lui. Foarte rar apare câte o figură transversală care se bate cu toți, de sus în jos și invers sau încrucișat. Figurile acestea dispar rapid sau sunt marginalizate pentru că înțeapă "echilibrul" mizeriilor. E un fel de "La Famiglia".
Capitalul politic al unui candidat, deci, se bazează pe ce aduce el (bani, influență, putere în teritoriu) și pe cercurile din jurul lui.
Amărâții de alegători nici nu știu ce-i lovește când vine vecinul și zice:" ce băiat bun e X! L-ai văzut la televizor? Îl votez. Să-l votezi și tu".
Ca întotdeauna, vina nu e la cine cere, ci la cel care acceptă să dea. Slugile sunt pericolul real, nu candidații. Iar slugile sunt printre noi. Prietenii mei, ai tăi, ai lui, ai ei, ai noștri. Trăim unii lângă alții în societate  "Vârful" nu valorează un sfanț singur, remember? 
Desigur, nu am amintit despre interesul țării. Păi nu există în această poveste.
P.s.: sunt și candidați excepționali. Ei nu au "cercuri" clasice, ci proiecte solide și admiratori informați."-Crina Dobre

luni, 10 septembrie 2018

Mult succes în noul an școlar!

Dragi elevi, vă doresc mult succes și curaj în îndeplinirea viselor și idealurilor!
Începutul acestui nou an şcolar să fie o zi de sărbătoare şi de încredere într-un viitor mai bun, cu rezultate deosebite şi multe proiecte frumoase și benefice pentru voi!
Atât profesorilor, cât și părinților, le doresc multă răbdare și putere de muncă în modelarea vitoarelor generații, sănătate și înțelepciune!
Succes tuturor!

marți, 7 august 2018

In memoriam Dumitru Fărcaș....


Un mare român a trecut la cele veşnice, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit!
Pe Mitru din Groși l-am întâlnit prima oară prin intermediul unui plăci (un disc electrecord), pe care am ascultat-o la pick-up-ul cumpărat de fratele meu mai mare, din primul lui salariu, pe vremea când eram mic la stat și tot așa și la sfat, încât îl credeam, fără nicio îndoială, pe la 6 ani, pe vecinul meu care-mi spusese că legendarul artist e mut, d-aia cântă la taragot.
După vreo doi ani, la Album Duminical, l-am auzit în premieră pe Dumitru Fărcaș grăind. Am înlemnit, auzindu-l glăsuind. M-am rușinat de naivitatea mea de odinioară, dar m-am bucurat că am avut ocazia să-l aud vorbind.
Cu timpul, Dumitru Fărcaș a devenit unul dintre magicienii sufletului meu, reușind să mă farmece cu glasul duios al taragotului și să-mi aducă alinare. Mai târziu, l-am auzit recitând din poetul Ioan Alexandru, iar încărcătura emoțională revărsată asupra mea era atât de marcantă, încât ochii mi se rourase. Atins de mesajul divin al psalmului, n-aveam cuvinte, aveam doar lacrimi de recunoștință.
Azi, după 80 de ani de viață pământeană, Mitru din Groși a plecat la Ceruri, din lumea cu dor în cea fără de dor, lăsând în urmă nestematele trecerii sale, un tezaur folcloric de neuitat. Dumitru Fărcaș s-a dus să cânte ca nimeni altcineva, cu taragotul său unic, în corul îngerilor... El va rămâne viu prin ceea ce ne-a oferit ca artist, ca om, ca român!
Mulțumim! Drum bun spre stele, Dumitru Fărcaș!
https://www.youtube.com/watch?v=SSUSFYZxQ3U&feature=share
https://www.youtube.com/watch?v=hSaidUuJdD4&feature=youtu.be

vineri, 3 august 2018

În căutarea demnității umane...


"Coroana demnității umane, pe plaiul mioritic, nu mai are nicio valoare. Deși constituie o forță morală, e trecută pe plan secund. Puțini sunt cei care, azi, trudesc să-i fie în grații. 
Cine alege altceva, în detrimentul demnității umane, săvârșește un sacrilegiu, pentru care va plăti direct sau prin urmașii săi!
Deși caut să mă detașez de mizeria ce domină societatea românească, am sentimentul că a pătruns atât de profund în ADN-ul comunității, prin trecerea demnității umane într-un con de umbră, încât orice încercare de salvare pare sortită eșecului.
Fără demnitate, ființa umană nu poate purta coroana de OM!"

Ionel Mesaroș-"În căutarea demnității umane..."

miercuri, 4 iulie 2018

O zi de neuitat...

În viața fiecărui om sunt zile sau clipe de neuitat.

Pentru mine, pentru familia mea, în special, pentru fiul meu, Alex, ziua de azi e foarte fericită, promovând cu succes examenul de maturitate, obținând la bacalaureat la matematică nota 10, la biologie 9.80 și la limba română 9.50, având cea mai mare medie de la Colegiul Național "Ioan Slavici".
Mulțumesc, dragul meu fiu, Alex , pentru maniera în care ai tratat acest examen! Le mulțumesc profesorilor care l-au pregătit de la Colegiul Național "Ioan Slavici", dar mai ales domnului profesor de matematică Abel Cavași, dânsul având un aport consistent la obținera notei maxime la matematică! De asemenea, mulțumesc tuturor celor ce l-au susținut moral pe fiul meu!


http://bacalaureat.edu.ro/Pages/JudetUnitRezultMedie.aspx?Jud=35&IdUnitInv=421

miercuri, 16 mai 2018

La moartea unui Lord...

de pr. Constantin Necula
Un Om. Dincolo de vocea care seducea un Om. Mereu atent la tine, cel de la televizor ori din stadion. Niciodată jignind. Nici la victorie și nici la înfrângere nu părea să fie altceva decât mesagerul bucuriei sportive. Te durea, îl durea și pe el. Dar menținea o voce-zâmbet pe care, iertată-mi fie aluzia, nu o mai aflu pe nicăieri. Poate dacă Radu Paraschivescu ar comenta live ori oamenii care ne vorbesc la per tu pe la canalele de sport ar încerca să tacă, să te lase să auzi rumoarea stadionului, să simți cum iarba e lovită de foșnetul balonului. Balon magic numai în vocile care-i simt mișcarea împărătească. Cristian Țopescu avea simțul acesta. Îl va fi învățat din tremurul cailor antrenați de tatăl său, magnificul Felix Țopescu. Din efortul Nadiei de a da cel mai lung zeceeee din istoria rostirii umane, care și azi, cu năduf, ne pune nodul în gât cât mărul. Plâns dinaintea ecranului, cu vocea lui Țopescu încercai să învii, să o iei de la capăt.  Oare câți puști ne-am apucat de fotbal pentru că speram într-o zi să comenteze sprintul ori plonjonul nostru? Câți nu suntem steliști  de la vocea lui? De câte ori nu vom fi gândit să-l punem antrenor Echipei Naționale simțind că e mai adevărat decât paiațele vândute ochilor noștri pe post de antrenori? I-am auzit comentariile, i-am urmărit zâmbetul stângaci când ne-am strâns mâinile pe stradă, în Sibiu, ori pe coridoarele TVR. Auzind că era bătrân, m-am temut că mi-a îmbătrânit copilăria. Dar nu, el, Cruyff al comentatorilor sportivi- și nu numai, mereu cu fruntea ridicată să pună, prin pasa lungă a vocii lui, pe cineva în valoare, dinamizând acțiunea. Nu, nu era spectacular, dar, după Rasunda și cuvintele sale despre dreptul la libertate al fotbaliștilor noștri, ne-a lipsit cumplit. M-am gândit la el în seara aceea de la Sevilla, când am ieșit pe stradă ca la o revoluție a demnității naționale de care, vai, intubații în finanțări și aroganții copii ai gazonului de astăzi nu mai fac amintire prin jocul lor. L-am văzut, urmărind pur și simplu, fotbal la margine de teren. În stalurile de lemn din stadionul Steagului Roșu, undeva, pe când Dobrin te făcea să plângi de emoția aurului din aerul fotbalului. L-am auzit vorbind despre lucruri pe care noi le vedeam prin el. Capitale, oameni, culturi intrau în casele noastre prin vocea și personalitatea lui. Cred că Sir Cristian Țopescu e lecția identității unei profesii, opusul țoapelor şi ţopilor care, vulgari în timbru și cultura comunicării, ne umplu cu zgomot clipele de relaxare de la un meci bun. Din respect pentru frumusețea prin care ne-a trecut prin suflete, asemeni unui Peter Pan, la Finala de la București a Hermanstadtului nostru merită să învățăm să cântăm You never walk alone... 
Sir Cristian Țopescu pleacă spre Cer. Ca un Înger care se întoarce Acasă. Echipa Națională ce s-a adunat de ceva vreme acolo avea nevoie de un Comentator. Fie-i Dumnezeu primitor. Mulțumim minunatule dascăl, mulțumim că ne-ai crescut frumos. Pe noi, golanii dintre blocurile comuniste, luminați de raza unei nădejdi auzindu-te...
Sursa:http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/la-moartea-unui-lord-135103.html

sâmbătă, 7 aprilie 2018

Sărbători cu pace și iubire!



Lumina Învierii să vă binecuvânteze cu sănătate și fericire!
În fiecare anotimp al vieții, smerenia, bunătatea, ascultarea și curajul, virtuțile Domnului, să vă ajute să vă împliniți sufletește, spre a găsi calea spre Mântuire!

sâmbătă, 24 martie 2018

Dacă nu cer prea mult



de Marin Sorescu
- Ce-ai lua cu tine,
Dacă s-ar pune problema
Să faci zilnic naveta între rai și iad, 
Ca să ții niște cursuri?

miercuri, 10 ianuarie 2018

"Revoluția fiscală"


"Revoluția fiscală" -bătaie de joc (confirmată, azi) la adresa mediului privat, unde salariile au scăzut cu 400-500 de lei. 
De asemenea, nici pensionarii nu au beneficiat de un drept legal, majorarea pensiilor cu 100% din rata inflației și cu 50% din creșterea salariului mediu brut pe economie.
La acestea "realizări" adaug faptul că există și restanțe, cum ar fi, de exemplu, majorarea de la 1 iulie 2017 a pensiilor militare cu 15% din solda de funcție. Precizez că de atunci parlamentarii, dar și unii angajați ai statului, au beneficiat și primit o majorare cu 100% a veniturilor.
Nu se cuvine să nu amintesc că această guvernare iresponsabilă a majorat, în această lună, direct sau indirect, taxe și impozite (la Satu Mare-20%), iar, azi, prețul la gaze.
În acest context, solicit cel puțin DEMISIA doamnei ministru a Muncii LIA OLGUȚA VASILESCU, ministrului Finațelor Ionuț Mișa, PREMIERULUI TUDOSE, și lui LIVIU DRAGNEA, cei care au girat această batjocură la adresa a milioane de români, "Revoluția fiscală"!

miercuri, 3 ianuarie 2018

Gânduri la început de an...

Primul gând ar trebui să fie acela de a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru binecuvântările date în anul care tocmai a trecut şi să-l rugăm să ne ajute şi în anul în care abia am păşit. Nu numai lui Dumnezeu trebuie să-i mulţumim, ci la toţi binefăcătorii nostri pentru că Dumnezeu lucrează prin oameni. Ar trebui să mulţumim şi pentru încercările vieţii, pentru că nimic nu este întâmplător, ci spre folosul nostru şi spre maturitatea noastră spirituală. Asemenea lui Iov, să mulţumim lui Dumnezeu, atât pentru cele bune, cât şi pentru cele rele.
-Să alegi cu înțelepciune în ce anume îți investești timpul și energia, fiind mereu conștient că viața ta este definită de felul în care trăiești clipă de clipă; 
-Să fii dispus să renunți la zona de confort atunci când ea devine inconfortabilă și sufocantă și să ai curajul de a o lăsa în urmă și a te îndrepta spre noi orizonturi;
- Să fii mereu conștient că fiecare compromis pe care îl faci înseamnă trădare de sine, iar atunci când nu îți mai ești loial ție însuți bucuria de a trăi dispare;
-Să îți faci o listă clară de scopuri și obiective și să pui pe primul plan atingerea lor. Împlinirea în viață o simți atunci când ai realizările pe care ți le-ai propus, prin forțele tale proprii, iar astfel dobândești încredere, respect și stimă de sine;
- Să fii mereu o prioritate pentru tine, să îți onorezi ființa, să ai grijă de tine și să nu permiți altora să abuzeze sau să se folosească de tine;
-Oricât de greu ți-ar fi la un moment dat, nu te victimiza. Ci, cu încredere și determinare, să cauți neobosit soluții și să depășești toate neajunsurile vieții. Pentru că, așa cum știi, cu fiecare problemă depășită devii din ce în ce mai puternic, mai înțelept și mai bine pregătit pentru viață;
- Să cauți să fii un om autonom, care nu este dependent de alții și astfel îți vei păstra mereu demnitatea și verticalitatea. Atunci când tu te bazezi în primul rând pe forțele și resursele proprii și te înconjori cu oameni asemenea ție, grupul tău de apartenență va fi unul care produce și oferă valoare atât membrilor săi, cât și societății în care trăim. Avem nevoie de oameni încrezători în sine, profesionișți și asumați pentru ca țară să evolueze;
-Să faci ce poți, cu ceea ce ai la îndemână, acolo unde ești și să cauți mereu să devii mai bun decât ai fost ieri;
-Să te lași influențat doar de modele pozitive și, chiar dacă nu ai acum în jurul tău oameni care să te inspire, comportă-te și trăiește tu așa cum ți-ar plăcea să o facă și alții.

(dr. Ursula Sandner)

luni, 1 ianuarie 2018

Gânduri pentru prima zi din an...

"Extrage fericirea din lucrurile mărunte din viață! Extrage-o din fiecare moment de bucurie, din fiecare zâmbet, din fiecare gând optimist! Extrage fericirea din starea ta interioară, din pacea care-ți înconjoară inima, din armonia care se regăsește în mintea și sufletul tău! Joacă-te cu copiii tăi, poartă-ți gândurile la vedere, exteriorizează-ți stările și spune-le celor dragi cât de mult îi iubești! Gesturile tale să fie însoțite de generozitate și blândețe, de dragoste și veselie, de pace și suport! Extrage fericirea din ceea ce ești, din ceea ce simți, din ceea ce trăiești! E posibil ca nu întotdeauna să primești ceea ce îți dorești, însă învață cum să te bucuri de ceea ce ai și să lupți pentru lucrurile importante din viață: prietenie, iubire, bucurie, armonie, sănătate, echilibru! Credința să-ți însoțească întotdeauna gândurile și pașii, iar speranța să nu părăsească niciodată încăperile sufletului tău! Crede în puterea rugăciunii, în miracolele zilnice, în poveștile de viață din care ai ce învăța și insuflă-le tuturor adevărul, frumusețea, iubirea și simplitatea! Extrage fericirea din ziua de AZI, din cea de mâine și din cele care vor urma, dar nu uita niciodată că nectarul cel mai dulce e cel extras din clipa prezentă!"

La Mulți Ani!



Acum, în pragul noului an, e momentul să privim înainte, să sperăm că vom fi mai puternici și mai încrezători, că vom iubi mai mult și că vom ști să folosim lecțiile din acest an ca pe ceva ce ne poate ajuta să ne autodepășim.

Fie ca toate visele pe care le făuriți în această zi să se împlinescă și drumul străbatut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire și belșug! Totodată, să nu va pierdeți iubirea, speranța și credința!

După un an greu, am hotărât să fiu mai reținut în a-mi dezvălui dorințele. Totuși, pentru 2018 îmi doresc în afara faptului de a fi sănătos și de a avea inspirația de a alege binele, să fiu "orb", "surd " şi "mut" la cuvintele linguşitoare ale oamenilor, la armele cu care ei atât de des mă rănesc sau se răzbună, la răutăţile îndreptate împotriva mea, dar să nu fiu niciodată orb la minunile pe care Domnul le-a făcut şi le face, să nu fiu niciodată surd la chemările Sale gingaşe, pline de blândeţe şi de milostivire, să nu fiu niciodată mut spre a-L lăuda mereu, spre a-I mulţumi şi spre a-I cere ajutor şi îndurare!
Vă doresc, dragii mei, un an 2018 cu multe împliniri, dar mai ales cu multă sănătate și iubire!

EU

EU

IONEL MESAROŞ

IONEL MESAROŞ

Ionel Mesaroș

Ionel Mesaroș

VĂ MULŢUMESC PENTRU VIZITĂ ŞI VĂ MAI AŞTEPT !

VĂ   MULŢUMESC PENTRU VIZITĂ ŞI VĂ MAI AŞTEPT !

Primăvara

Primăvara

Vară

Vară

Toamnă

Toamnă

Iarnă

Iarnă

Radio Whisper

Radio Whisper | RadioWhisper.com

Etichete