Intelepciunea leaga cerul de pamant si dezleaga binele de rau,oferind vietii soarele iubirii ce poate lumina fara-ncetare pe oricine.
Daruind nadejde si randuind legi ale firii,Intelepciunea este o comoara de nepretuit.Cu Ea ,viata e Lumina. Fara Ea , totul este o noapte fara de inceput si sfarsit.
Cine gusta din fructul Intelepciunii,are viata pazita.Acela gaseste fericirea in maruntisurile vietii,in bucuria de a darui.
Bunatatea si adevarul deschid portile inimii,poftind Intelepciunea sa-i treaca pragul.
Desi a fost asezata de vesnicie inainte de orice inceput,Intelepciunea o descoperim fiecare,dupa puterea noastra sufleteasca,in unul din anotimpurile vietii,iar altii sunt orfani de ea , inca de la nastere.Speranta e un prieten al ei,insa Nadejdea este cel mai bun .
Frica de Dumnezeu este scoala Intelepciunii,iar viata ,cu suisurile si coborasurile ei,este proba vie a existentei sau a mortii sale.
Intelepciunea are o familie de vita nobila,de spita domneasca,randuita sa poarte mesajul iubirii de la un capat la celalalt al pamantului,scotandu-l din ratacire pe fiecare semen,chiar daca nu-l cunoaste,facandu-i cunostinta cu tot neamul ei.Rudeniile sale de sange ,unite in cuget si simtiri,sunt dreptatea ,prudenta,increderea,smerenia,chibzuinta,blandetea,stapanirea de sine si milostivirea si toate suratele Binelui.Mama ei este Credinta,iar fiul ei este Mantuirea.
Cine se intalneste cu Intelepciunea, ii devine frate de cruce si singura umbra luminoasa.
In Inimioara,pe taramul Valcelei Lupilor,nu exista timp desprins de vesnicie,credinta strabuna a celor ce au sfiintit aceste locuri cu viata lor,lasand urme pe pamant si o lumina imprumutata de la Cer.
P.S.
Incepand cu ziua de azi,voi posta pe blogul "COMOARA DIN VALCEAUA LUPILOR",capitol cu capitol,romanul la care lucrez de cateva luni,un roman dedicat unui model uman,George Pop de Basesti ,o fresca a satului meu natal ,Basesti,Inimioara -cum l-am denumit aici,pe o intindere temporala de aproape 100 de ani,incepand cu anul 1835,anul nasterii personajului principal.
Postarea de mai sus reprezinta prologul acestui roman.
