Speranta

Dupa ce,intr-un tarziu,mos Ene a tras perdeaua somnului peste ochii vlaguiti de vremuri vitrege,poftindu-ma in lumea tainica a lui Morfeu,mi-a vegheat visul cu gust de fericire,oferindu-mi ,cand am trecut pragul noptii,o senitatate cu aroma de nostalgie,tocmai buna pentru a asculta glasul amintirilor de neuitat,adunate intr-o corola de lumina a curgerii primaverii in rauri de soare,smarald,muguri si flori,pe un fundal de cantece vesele,apte sa inmoaie si cele mai impietrite inimi,daruindu-mi si mie o petala de speranta care sa-mi intregeasca bucuria unui nou inceput.
Desi la umbra amintirilor zambesc larg doar florile de dor,sub valul straveziu al nostalgiei,incoltesc intrebari si se plamadesc raspunsuri,strangand in tulpina romantioasei vieti seva iubirii ce exalta intr-un , tulburator de viu, parfum al sperantei.