Blagovestenia

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte, pe 25 martie, praznicul Bunei Vestiri (Blagovestenia) , când Arhanghelul Gavriil o anunţa pe Sfânta Fecioară Maria că a fost aleasă să îl nască pe Iisus. Este ziua în care avem dezlegare la peşte, în care cucul cântă pentru prima oară şi pe care oamenii trebuie să o întâmpine veseli, îmbrăcaţi curat, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare.

Buna Vestire este o sarbatoare comuna ortodocsilor, romano-catolicilor si greco-catolicilor din intreaga lume. De asemenea, sarbatoarea de astazi este una dintre cele patru mari sarbatori dedicate Maicii Domnului, alaturi de Nasterea Maicii Domnului, Intrarea in Biserica si Adormirea Ei. Dintre acestea, Buna Vestire este sarbatoarea cea mai veche despre care arata ceva documentele.
Îngerul i s-a închinat Sfintei Fecioare: “Bucură-te, cea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!”. Apoi i-a spus vestea: “Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” . Era cea mai mare cinste pe care Dumnezeu o putea încredinţa unei femei.
Buna Vestire a Naşterii lui Hristos a fost adusă la cetatea din Galileea, Nazaret, punctul de plecare al mântuirii neamului omenesc. Nazaret, în limba ebraică, înseamnă sfinţenie.
Astfel, Arhanghelului Gavriil este primul care a rostit numele lui Isus.

Intruparea Cuvantului a fost pregatita pe cai multiple. Convergand toate spre un anumit moment al duratei istorice, cand intalnirea dintre cer si pamant a putut avea loc. Spre a mantui pe omul impovarat de pacat si rupt din comuniunea cu dumnezeirea, Dumnezeu Insusi trebuia sa vina in maxima apropiere de el, sa-i devina un semen capabil sa vorbeasca in graiul sau si sa-i descopere tainele divine. In vederea acestui scop, Fiul lui Dumnezeu, care in cuprinsul Sfintei Treimi are menirea de a releva pe Tatal, fiind icoana Sa, chipul Sau, era chemat sa asume si printre oameni rolul de descoperitor al Tatalui, care altminteri ar fi ramas pentru noi un vesnic necunoscut. Pentru ca Fiul sa poata cobori printre oameni si sa-Si improprieze natura mama, pe care avea s-o purifice, El trebuia sa gaseasca in cuprinsul lumii create un vas ales, apt de a deveni receptacol al divinitatii si de a zamisli un fiu preacurat al carui ipostas avea sa fie insusi Logosul divin. Ne aflam aici in plin mister si trebuie sa ne straduim a nu destrama taina care invaluie faptele mai presus de fire. Ortodoxia s-a ferit totdeauna de a formula explicatii logice ale acestor taine si de a rationaliza misterul; ea s-a marginit sa dea interpretari ce-si aveau originea In Scriptura si in experienta spirituala a Sfintilor Parinti, evitand sa le inchida in formule dogmatice inguste, care niciodata nu pot epuiza aspectele paradoxale ale misterului divin.

Scena Bunei Vestiri este înfăţişată, de obicei, pe uşile iconostaselor - pereţi ce despart altarul de restul bisericii, simbolizând uşile Împărăţiei Cereşti.
În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Ziua Cucului. Cucul ocupă un loc central în cadrul sărbătorii, fiind pasărea care anunţă sosirea primăverii.

De aceasta sarbatoare ma simt legat cu toata fiinta mea,fiind atat de plina de semnificatii religioase si laice ,incat in urma cu 17 ani,la o luna dupa ce mama mea a plecat la Ceruri,am asternut pe hartie un text pentru doina "Dorul cucului":

_Spune-mi tu , puiut de cuc ,
De ce esti singur in nuc ?!
Unde e maicuta ta ?
Ce intruna te veghea .

_Maicuta mea o plecat ,
S-o dus si nu s-o 'nturnat ,
Ea s-o dus in lume larga
Si acum e numai iarba :
Iarba verde-n temeteu,
Flori de dor in gandul meu,
Roua-n ochii obiditi ,
De durere vestejiti !

_Asa ti-am spus io , cucule ,
Du-te colo in padure
Si bea apa de izvor
Si iti canta al tau dor !
Crucea ta e si a mea
Si io stiu ca-i tare grea :
Moartea nu e celuita ,
Cu arginti nu e platita ;
Numai dragostea o-nvinge
Pe acea care ne stinge !
......................................
Tot iubind , nu 'om gresi ,
In viata cat 'om trai !