Catedrala Mântuirii Neamului-sărăcie poleită cu aur

   

E dificil să supraviețuiești în România de azi! În contextul în care rândul celor săraci se îngroașă în fiecare zi, instituția care de o bună perioadă deține cel mai mare procent la capitolul încredere, Biserica Ortodoxă Română BOR), se decredibilizează.

Oameni ai Bisericii săvârșesc fărădelegi, dovedindu-se numai prin straie că aparțin Casei Domnului.Nu ne sunt străine cazurile de corupție a unor înalte fețe bisericești, așa că nu ne mirăm când un proiect precum Catedrala Mântuirii Neamului, o construcție de proporții megalitice, atingând 100 de metri în înălțime și 16 metri sub pământ, pune o pată de neșters pe chipul Bisericii, în condițiile în care milioane de români sunt complet neajutorați, unii săraci-lipiți, punându-și nădejdea doar în Bunul Dumnezeu.

Să nu se interpreteze greșit! Avem nevoie de o Catedrală a Neamului, însă cred că slujitorii Bisericii trebuie să se gândească în primul rând la enoriași, la cei aflați în suferință, la cei care n-au o bucată de pâine cu care să-și potolească foamea.

Cu toate că Patriarhul Daniel a declarat: “Catedrala Mântuirii Neamului nu va fi nici mică, nici mare, nici ieftină, nici scumpă, ci, sperăm, un simbol al sufletului românesc în rugăciune înălţătoare la cer”, consider că ridicarea în vremurile acestea a unui un lăcaş de cult ce va costa aproximativ 400 milioane de euro, este, momentan, nepotrivită, ca și cum ai poleii strașnica sărăcie cu aur.

Catedrala Mântuirii Neamului, cel mai mare lăcaş de cult din România, care va putea adăposti circa 5.000 de  suflete  începe să prindă contur, Guvernul dublând fondurile. Lucrările de şantier se desfăşoară în ritm alert, peste 500 de muncitori lucrând în prezent la finalizarea subsolului 1 al edificiului.  Fondurile pentru ridicarea lăcaşului de cult continuă să vină. Numai anul trecut de la buget au fost alocaţi 19 milioane de lei, iar primăriile din Bucureşti au furnizat şi ele peste 18 milioane de lei. 

Lucrările pentru construcţia viitoarei catedrale se desfăşoară sub atenta supraveghere a proiectantului, dar şi a Patriarhiei Române care verifică în permanenţă şantierul, dorind cu orice preț ca lucrările să fie finalizate la termen, la sfârșitul anului 2014.

BOR continuă şi în 2013 colecta în toate bisericile din ţară şi din străinătate ale Patriarhiei Române pentru finanţarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului.

Autorităţile locale şi centrale au continuat şi în 2012 finanţarea lucrărilor de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului, iar suma totală a fost de peste 37 milioane de lei.

Patriarhia Română a continuat şi anul trecut colecta prin intermediul bisericilor din ţară şi din străinătate, pentru finanţarea lucrărilor de construcţie la Catedrala Mântuirii Neamului. De altfel, pe site-ul dedicat lăcaşului sunt înscrise şi conturile în care enoriaşii pot face donaţii, dar şi un anunţ care face referire la redirecţionarea celor 2% din impozitul anual pentru acest edificiu. 

Spre deosebire de  Patriarhul BOR, șeful Bisericii Ortodoxe din Cipru a declarat miercuri, 20 martie 2013, că e gata să pună averea considerabilă a institutiei la dispozitia statului pentru a ajuta la ieșirea din criză a statului cipriot. Chrysostomos al II-lea i-a propus președintelui țării ca Biserica Ortodoxa să-si ipotecheze bunurile pentru a cumpara obligațiuni ale statului. Biserica Ortodoxa din Cipru este cel mai mare proprietar de terenuri din țară și are participațiuni la numeroase firme, fiind și acționar al băncii Hellenic Bank. Spre dosebire de Biserica Ortodoxă din Cipru, BOR, cu toate că bugetul țării este în impas,nefiind bani pentru necesități urgente, solicită autorităților centrale și locale fonduri pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Este exemplul Bisericii Ortodoxe din Cipru de urmat pentru BOR? 

În continuare, prin prisma detaliilor impunătorului proiect al Catedralei Mântuirii Neamului, aveți posibilitatea să apreciați dacă această construcție este, într-adevăr, un simbol al sufletului românesc.

-Subsol 2 (cota minus 16 metri): sală polivalentă ce poate fi folosită, potrivit reprezentanţilor Patriarhiei, activităţilor misionare, catehezelor şi ca spaţiu pentru conferinţe sau agape. Sala polivalentă de 1.684 mp poate funcţiona şi ca paraclis, în partea estică fiind amplasat un altar, cu dimensiunea de 117,7 mp. Tot la 16 metri sub pământ vor funcţiona altarul, sala de consiliu şi mai multe cripte;

-Subsol 1 (cota minus 11 metri): sală polivalentă de 2.307 mp, structurată în trei nave, spaţiile fiind separate prin pereţi “mişcători”. La acelaşi nivel vor mai fi amplasate cripte, un cabinet medical, spălătorul de vase şi depozitele de mobilier;

-Demisol (cota minus 6,8 metri): expoziţie cu vânzare de icoane şi veşminte, chiliile, garderoba şi vestiarul personalului, o autoservire cu cafenea şi bufet plus bucătărie;

- Parter: aici vor funcţiona pridvorul, pronaosul, naosul şi altarul principal;

- Cota plus 9 metri: balcoanele pentru corişti şi galerii;

- Cota plus 36 metri: aici se vor găsi muzeul de valori şi săli de expoziţii;

- Cota plus 42 metri: sala de consiliu şi galerii;

- Cota plus 47,5 metri: şase turle identice;

- Cota plus 51 metri: şase turle identice, sală de consiliu şi apartamente;

- Cota plus 54,5 metri: sală de consiliu şi apartamente;

- Cota plus 56 metri: expo galerie;

- Cota plus 62 metri: spaţii tehnice;

- Cota plus 95 metri: lanternou (acoperiş, prevăzut cu numeroase ferestre), belvedere.

Lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului au început la sfârşitul lui 2010. Catedrala va fi construită în stil bizantin românesc, va avea o înălţime de 100 de metri, cu aproximativ 20 de metri mai mult decât Palatul Parlamentului, în vecinătatea căruia se află, eclipsând  megalitica  construcție ceaușistă  "Casa Poporului".

Edificiul de cult va avea 14 lifturi şi peste 700 de locuri de parcare. Ansamblul arhitectural al bisericii va cuprinde, în afară de clădirea propriu-zisă, alte patru corpuri. În partea din faţă-stânga va fi Casa „Sf. Apostol Andrei", unde va fi un cămin pentru pelerinii clerici, în partea din faţă-dreapta va fi Casa „Sf. Apostol Pavel", unde va fi un cămin pentru pelerinii mireni, în spate-dreapta va fi Centrul Cultural Misionar „Sf. Apostol Pavel", pentru românii din ţară şi din străinătate, iar în spate-stânga va fi Centrul Social Medical Casa „Sf. Apostol Luca", pentru pelerinii bolnavi şi pentru bătrâni.

În final, vă mărturisesc că nu sunt împotriva construirii unor asemenea lăcașe de cult, însă nu cu bani de la bugetul de stat. În condițiile în care austeritatea și-a pus dur amprenta asupra nivelului de trai al  omului de rând, fiind mereu obligat să strângă cureaua, mi se pare complet deplasat ca  Executivul să aloce sume astronomice pentru biserici, catedrale, penitenciare și foarte puțin pentru spitale, școli, case de copii și cămine de bătrâni etc. 

Cu toate că mântuirea e lucrarea lui Dumnezeu și a noastră, a oamenilor, Biserica Ortodoxă Română ar trebui să fie aplecată, asemenea Bisericii Catolice, mai mult asupra proiectelor umanitare. A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde, așa că un asemenea edificiu somptuos nu trebuie să fie prioritar, mai ales dacă nu există suficiente venituri proprii ale Bisericii. Mai mult, consider că grandomania acestei construcții nu are nimic comun cu sufletul românului!