Boc(aneala) cu pensiile militare

Prolog:Aceasta postare este prima mea reactie la nationalizare pensiilor militare.

Reforma Sistemului national de pensii a fost o preocupare constanta a premierului Boc,indiferent la "timona "carui Guvern s-a aflat.
In cadrul acestui demers "laudabil", pensionarii militari au fost asezati la loc de cinste de E.S. prof. de drept (ne)constitutional Emil Boc.
Fiind "priceput" la categorisiri,pentru inceput, premierul i-a trecut pe pensionarii militari ,rand pe rand, dintr-o categorie in alta:pensionari de lux-pensionari speciali-pensionari cu pensii nesimtite ,cu toate ca 80% dintre acestia au pensii cuprinse intre 34 de lei si 2000 de lei.
Mentionez ca si eu sunt un pensionar din aceasta categorie "privilegiata".Am pus ghililimele de rigoare pentru faptul ca ,in ultimul an ,"tagma" noastra a fostilor militari a fost asaltata cu brutalitate de guvernanti,propunandu-se pentru noi solutii "speciale",nelegale, pentru a forta integrarea in Sistemul unitar de pensii,pe baza contributivitatii,chiar daca noi am fost scutiti de contributivitate.

Subliniez ca includerea în sistemul unitar de pensii a pensiilor militare este neconstituţională, populistă şi contravine legislaţiei europene în domeniu. În sprijinul acestei afirmaţii aduc următoarele 6 argumente:

1. Sistemul pensiilor militare de stat este reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, lege organică adoptată de Parlamentul României; acestă lege respectă principiile generale prevazute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, exceptând situaţiile specifice sistemului militar.
Modul în care această lege reglementează sistemul pensiilor militare de stat, reflectă recunoaşterea şi recompensa acordată de statul român cadrelor militare, la sfârşit de carieră, pentru activitatea desfăşurată sub drapel, o activitate specială, pusă în slujba poporului român, destinată apărării suveranităţii şi independenţei statului român şi, mai nou ,a securităţii europene şi euro-atlantice, o activitate plină de riscuri grave şi responsabilităţi însemnate, grevată de o serie întregă de privaţiuni specifice serviciului militar.

2. De la înfiinţarea sa şi până în prezent, sistemul pensiilor militare din România nu au fost niciodată un sistem contributiv, acesta fiind finanţat integral şi continuu de la bugetul de stat .(art. 5, alin. 2 din Legea 164/2001.
De la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cînd au fost înfiinţate pensiile militare de stat şi până în zilele noastre, acestea nu au făcut parte dintr-un sistem contributiv de pensii, fiind finanţate integral şi permanent de la bugetul de stat (caracter tradiţional şi non-contributiv; vezi Decretul 141/1967; Decretul 214/1977, Legea 164/2001); altfel spus, în toată istoria sistemului pensiilor militare din România nici cadrele militare şi nici sistemele din care acestea au făcut parte nu plătit vreo contribuţie la fondul de pensii, cu excepţia contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară.

3. Sistemul pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr. 164/2001 face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de directivele Comunităţii Europene.
Potrivit concluziilor rezultate în cadrul reuniunii bilaterale desfăşurate la Bruxelles în Ianuarie 2007 între experţii comunitari şi reprezentanţii instituţiilor naţionale din România, care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, actualul sistem al pensiilor militare de stat face parte din sistemele ocupaţionale de pensii guvernate de Directiva 86/378/EEC, amendată prin Directiva 97/96/EC ,adoptată în considerarea jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie. Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt îndeplinite în totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, respectiv:
- această lege se referă la o categorie particulară de lucrători - cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
- acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar;
- pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului (ultima soldă a cadrului militar);
Aşadar, având în vedere că actuala lege a pensiilor militare de stat din România îndeplineşte ad-literam criteriile sistemelor ocupaţionale de pensii, intenţia actualului Guvern de a desfiinţa sistemul pensiilor militare de stat şi afilierea cadrelor militare la sistemul public de pensii (sistemele legale) contravine legislaţiei europene privind sistemele de securitate socială. În toate statele membre NATO şi UE , sistemele de pensii militare sunt reglementate fie prin legi speciale, diferite de cele civile. Cuantumul pensiei militare de stat în statele membre NATO şi UE este de cca 70 % din valoarea ultimei solde lunare brute acordată înainte de pensionare (media soldelor pe trei sau şase luni) indiferent de grad sau funcţie. De exemplu: Ungaria - 65 %; Olanda - 70%; Marea Britanie - 72,5%;Germania - 75%; S.U.A. - 75 %; Norvegia - 76%; Italia - 80%. În România pensia militară de stat reprezintă 60% din solda lunară brută din ultima lună de activitate (media soldelor pe ultimele şase luni) la care se adaugă procente suplimentare în funcţie de depăşirea vechimii standard în serviciu şi/sau condiţiile de muncă în care cadrele militare şi-au desfăşurat activitatea. Potrivit Tratatului de aderare la UE, în cadrul unei situaţii în care există neconcordanţă între prevederile legale naţionale şi cele europene, prevederile legislaţiei europene primează în raport cu legislaţia naţională.

4. Perioadele în care militarii au avut calitatea de cadru militar in activitate, sau de funcţionar public cu statut special, în institutiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu pot fi asimilate stagiului de cotizare, în sensul celor prevăzute la art. 49 alin.(1) din proiectul legii sistemului unic de pensii.
Anii de vechime în serviciu în calitate de cadru militar în activitate sau de poliţist nu pot fi asimilaţi stagiului de cotizare întrucât, în aceste perioade, deşi nu au contribuit la fondul de sigurări sociale, cadrele militare şi poliţiştii au realizat venituri care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor acestora. De asemenea, aceste perioade nu pot fi considerate nici stagii de cotizare în sensul celor prevăzute la art. 16, lit. b) din proiectul de lege, deoarece în aceste perioade cadrele militare şi poliţiştii au realizat venituri dar nu au cotizat la fondul de asigurări sociale; considerăm că o astfel de abordare încalcă normele elementare de echitate socială în sensul că, prin proiectul legii sistemului unic de pensii se alocă la fondul de asigurări sociale o categorie de cetăţeni care nu a contribuit la acest fond, respectiv pensionarii militari şi poliţiştii.

5. Un drept câştigat printr-o lege nu poate fi anulat sau diminuat printr-o altă lege.
Conform prevederilor art. 175 din proiectul de lege a sistemului unic de pensii, cuantumul pensiilor militare în plată se recalculează în baza punctajului mediu anual, urmând ca plata acestora să se facă în noul cuantum începând cu data încheierii procesului de recalculare.Menţionez că o astfel de măsură este neconstituţională întrucât un drept câştigat printr-o lege nu poate fi anulat sau diminuat printr-o altă lege. Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 164/2001 drepturile de pensie, stabilite în baza acestei legi, sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial. Asta înseamnă că pensiile aflate în plată, stabilite sau recalculate în baza Legii nr. 164/2001, nu pot fi diminuate sau anulate prin recalculare pe baza principiilor stabilite de legea unica a pensiilor.


6. Imposibilitatea stabilirii, în cadrul termenului general de prescripţie, a veniturilor realizate de cadrele militare sau de poliţişti a veniturilor care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor acestora, potrivit noii legi.
Este binecunoscut faptul că militarii nu au avut şi nu au carte de muncă în care să fie înscrise veniturile lunare şi sporurile realizate de către aceştia de-a lungul carierei. Soldele lunare realizate de cadrele militare sunt înscrise doar în statele lunare cu soldele militarilor.
În decursul carierei lor militarii au fost mutaţi dintr-o unitate în alta sau dintr-o garnizoană în alta şi chiar dintr-un minister în altul (de exemplu: din Ministerul Apărării Naţionale în Ministerul de Interne sau Serviciul Român de Informaţii etc.). De asemenea unele cadre militare erau încadrate într-o unitate fără serviciu financiar, astfel că acestea luau soldele de la altă unitate militară. În aceste condiţii pentru a determina veniturile realizate de un cadru militar în decursul carierei sale, să spunem de 30 de ani, trebuie cunoscute unităţile în care acesta a lucrat şi apoi consultate 360 de state de solde care pot fi depozitate dispersat, pe unităţi în cel puţin 4 depozite de arhive (2 la Piteşti, 1 la Ploieşti şi 1 la Constanţa). Alte arhive cum ar fi la Ministerul de Interne sunt depozitate pe inspectorate sau centralizat, pe minister. Pe lângă toate acestea, conform legii, statele de solde se păstrează 50 de ani astfel că pentru unele cadre militare unele din statele de solde au fost distruse.
Iată de ce afirm că este imposibil pentru a determina, în termenul de cinci luni, veniturile realizate de cadrele militare necesare recalculării pensiilor conform prevederilor art. 175 din proiectul legii unitare a pensiilor. În aceste condiţii cine va răspunde pentru neplata la timp a drepturilor de pensie recalculate? Ce pensii vor primi acei pensionari cărora nu li s-au determinat veniturile realizate? Pot aştepta pensionarii în vârstă de 70-90 de ani 2-3 ani sau mai mulţi să li se recalculeze pensia?

Acestea sunt principalele argumente pentru care, noi, cadrele militare în activitate, în rezervă şi în retragere susţinem menţinerea actualului sistem al pensiilor militare de stat. Prin încălcarea principiilor de drept constituţional cuvenite militarilor, precum şi a principiilor stabilite de legislaţia Uniunii Europene în materie de asigurări sociale, Guvernul României îşi asumă o mare responsabilitate, greu de cuantificat în acest moment.