de Ionel Mesaros
O lacrima de cer
Se oglindi pe pamant
Intr-un bob de roua.
Iarba perlata
Zambi soarelui
Cu straluciri diamantine.
Dincolo de surasul ei,
E plansul clipei,
Prinsa in hora trecerii.
Zborul dorului,
Mangaiat doar de aripile vantului,
Se frange de piscul visului ratacit
In ceata gandurilor,
Picurand in strafundurile tacerii,
Peste fata pamantului,
Cristale de roua,
Oceane de vise
Pline ochi
Cu "O lacrima de cer".
16 mai 2010
3 comentarii:
foarte frumos...
te imbratisez cu "cristale de roua", scaldata in violet transcendent...
@Simina
Iti multumesc pentru vizita si cuvintele frumoase pe care le-ai "asternut" in acest comentariu!
Iti doresc o zi plina de bucurii!
Trimiteți un comentariu