E greu sa definim cine suntem!
Daca luam in calcul doar trecutul,putem afirma ca suntem urmasii unui popor cu o istorie multimilenara,asezat la raspantii intre marile puteri,aparatori ai civilizatiei europene ,pazitori acerbi ai crestinismului.
Chiar daca unele file ale istoriei nu au corespuns adevarului,unii istorici dand dovada de partinire sau ura,in istoria noastra, exista ispravi mari,minunat savarsite ,care nu pot fi date uitarii;faptele glorioase neputand pali prin trecerea vremii sau rautatii cronicarilor.
Nefiind un articol dedicat trecutului,nu voi aminti momentele istorice care fac cinste acestui neam,rezumandu-ma doar la o afirmatie a celui mai mare orator,Cicero:"Istoria este invatatoarea vietii."
In concluzie,din studierea istoriei,in primul rand,trebuie sa tragem invataminte,ca sa nu repetam greselile trecutului.
Ma intreb retoric :Ce am invatat din istorie, daca situatia tarii a ajuns in stadiul de dezastru?!
Cred ca nimic.Mai degraba,am invatat cum sa asimilam tot arsenalul care ne ajuta sa parvenim sau sa ne descurcam!
Nu doresc cu nimic sa impietez imaginea neamului ,insa,nu pot trece cu vederea pe cei care,azi, se erijaza in oameni de buna-credinta,insa ne imping intr-o prapastie din care nu vom putea iesi prea curand.
Din cauza acestor lichele,multe la numar si pozitionate in functii cheie,apte sa faca un joc duplicitar cu o seninatate si naturalete de invidiat,am ajuns sa definesc Romania de azi ca o suma de indivizi care ne fac de rusine neamul din care fac parte.
Fiecare suntem vinovati pentru aceasta stare:Unii prin comisiune,altii prin inactiune.
Ca sa revin la subiect,afirm ,fara nicio rezerva, ca suntem,in general,o adunatura de indivizi,rupti de realitate,iresponsabili,dezorganizati, dezbinati, egocentristi,naivi si ipocriti ,insa sclipitori in ale dibaciei.
Desi traim in Gradina Maicii Domnului,buruienile otravite ale necredintei isi imprastie samanta cu ajutorul vantului vorbelor,cu mijlocirea grindinei gandurilor necurate si a faptelor rasarite din egoism,incat floarea nadejdii se vestejeste ,vazand cu ochii,iar zborul spre inaltimile ceresti ramane un privilegiu numai pentru cei care si-au hranit cugetul si inima cu ambrozia credintei.
Suntem tot mai departe de Adevar.Rautatea ne-a orbit!Nepasarea,barfa si minciuna ne-au departat de Caile Dreptatii.Calea pierzaniei ne-a atras in cursa ,in matca sa,tinandu-ne ostatici in turnul vietii fara orizont,in deznadejde.
Cine sau ce ne mai poate salva acum,in afara de Dumnezeu?!
Cine suntem noi ca sa meritam ajutorul Cerului?
Daca luam in calcul doar trecutul,putem afirma ca suntem urmasii unui popor cu o istorie multimilenara,asezat la raspantii intre marile puteri,aparatori ai civilizatiei europene ,pazitori acerbi ai crestinismului.
Chiar daca unele file ale istoriei nu au corespuns adevarului,unii istorici dand dovada de partinire sau ura,in istoria noastra, exista ispravi mari,minunat savarsite ,care nu pot fi date uitarii;faptele glorioase neputand pali prin trecerea vremii sau rautatii cronicarilor.
Nefiind un articol dedicat trecutului,nu voi aminti momentele istorice care fac cinste acestui neam,rezumandu-ma doar la o afirmatie a celui mai mare orator,Cicero:"Istoria este invatatoarea vietii."
In concluzie,din studierea istoriei,in primul rand,trebuie sa tragem invataminte,ca sa nu repetam greselile trecutului.
Ma intreb retoric :Ce am invatat din istorie, daca situatia tarii a ajuns in stadiul de dezastru?!
Cred ca nimic.Mai degraba,am invatat cum sa asimilam tot arsenalul care ne ajuta sa parvenim sau sa ne descurcam!
Nu doresc cu nimic sa impietez imaginea neamului ,insa,nu pot trece cu vederea pe cei care,azi, se erijaza in oameni de buna-credinta,insa ne imping intr-o prapastie din care nu vom putea iesi prea curand.
Din cauza acestor lichele,multe la numar si pozitionate in functii cheie,apte sa faca un joc duplicitar cu o seninatate si naturalete de invidiat,am ajuns sa definesc Romania de azi ca o suma de indivizi care ne fac de rusine neamul din care fac parte.
Fiecare suntem vinovati pentru aceasta stare:Unii prin comisiune,altii prin inactiune.
Ca sa revin la subiect,afirm ,fara nicio rezerva, ca suntem,in general,o adunatura de indivizi,rupti de realitate,iresponsabili,dezorganizati, dezbinati, egocentristi,naivi si ipocriti ,insa sclipitori in ale dibaciei.
Desi traim in Gradina Maicii Domnului,buruienile otravite ale necredintei isi imprastie samanta cu ajutorul vantului vorbelor,cu mijlocirea grindinei gandurilor necurate si a faptelor rasarite din egoism,incat floarea nadejdii se vestejeste ,vazand cu ochii,iar zborul spre inaltimile ceresti ramane un privilegiu numai pentru cei care si-au hranit cugetul si inima cu ambrozia credintei.
Suntem tot mai departe de Adevar.Rautatea ne-a orbit!Nepasarea,barfa si minciuna ne-au departat de Caile Dreptatii.Calea pierzaniei ne-a atras in cursa ,in matca sa,tinandu-ne ostatici in turnul vietii fara orizont,in deznadejde.
Cine sau ce ne mai poate salva acum,in afara de Dumnezeu?!
Cine suntem noi ca sa meritam ajutorul Cerului?
2 comentarii:
Noi, suntem "coroana creatiei lui Dumnezeu" si El ne-a iubit atat de mult incat si-a dat Fiul drag sa moara pentru pacatele noastre.
Nu fii trist prietene , caci Dumnezeu ne va purta de grija!
@elena marin-alexe
Va multumesc pentru comentariu!
Ati inteles foarte bine mesajul meu .Va sunt recunoscator pentru cuvintele de imbarbatare!
Va doresc o zi frumoasa!
Trimiteți un comentariu