Reevaluarea unor personalități politice a devenit o modă la români. Trădătorii, prin reevaluare, au ajuns oameni de încredere. Traseiștii politici, ce odinioară erau contestați, au devenit prin schimbarea taberei politice adevărați eroi, fiind recompensați pentru curajul de a trăda cu funcții la care nici nu visase.
Milioane dintre români s-au pronunțat în vara lui 2012 pentru demiterea președintelui Băsescu, dar consider că niciunul dintre ei nu s-a gândit că pot scăpa de Băsescu numai prin promovarea acestuia într-o funcție mai înaltă decât cea de șef de stat.
Știrea de astăzi despre candidatura lui Traian Băsescu pentru funcția de secretar-general al NATO, la prima vedere, pare neadevărată, însă ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme în țară, după semnarea acordului de coabitare președinte-premier, confirmă existența unei asemenea posibilități. Susținerea internațională a lui Traian Băsescu, în special, din partea Germaniei și a Statelor Unite face ca această variantă să fie de luat în calcul. Această informație care circula sub formă de scenariu a fost confirmată de surse din mediul diplomatic, pentru DeCe News. În ultimele luni, în cancelariile occidentale a fost luată în discuție candidatura președintelui Traian Băsescu la funcția de secretar-general NATO.
Mandatul actualului secretar-general, Anders Fogh Rasmussen, se termină
în august 2014, iar nominalizarea succesorului se anunță, de regulă, cu
trei-patru luni mai devreme. Alt nume care se vehiculează, în acest moment, este cel al
președintelui Turciei, Abdullah Gül, dar acesta este cunoscut drept un
critic al Vestului și al Israelului. În ciuda poziției strategice a
Turciei și a dimensiunii sale militaro-economice, islamismul asociat lui
Gül îl face pe acesta greu de acceptat de unii membri NATO. Disputa
țării sale cu Grecia este un alt handicap în competiția pentru cel mai
important post din sistemul internațional de apărare.
Dacă acest lucru se va întâmpla și Traian Băsescu va ajunge, practic, conducătorul civil al NATO, politicienii ce ieri îl denigrau pe președinte îl vor reevalua, având nevoie dacă nu de sprijinul acestuia, cel puțin de bunăvoința românului ce a ajuns în cea mai înaltă funcție internațională.
Secretarul-general NATO este selectat
din rândul foștilor șefi de stat ori de guvern. Sediul NATO se află în
capitala Belgiei, dar contactele cu oficialitățile americane sunt extrem
de strânse, la cel mai înalt nivel. Secretarul NATO are un avion
personal la dispoziție, pentru deplasările frecvente între capitalele
țărilor membre. Nivelul de securitate și protocolul sunt cele similare
unui președinte.
Anders Fogh Rasmussen, actualul
secretar-general, are o carieră similară cu a lui Traian Băsescu. Din
poziția de premier a sprijinit , în 2003, războiul din Irak, deși o
parte imprtantă a electoratului danez îl respingea. A ajuns premier
conducând Partidul Popular, sprijinit de o coaliție de centru-dreapta. A
fost un critic acerb al statului bunăstării. În timpul guvernării sale,
în Danemarca s-a produs o reformă administrativă. Rasmussen a redus
numărul ”comunelor”, pe care le-a înlocuit cu câteva ”regiuni”. Politica
sa a constat din reducerea taxelor și a rolului statului. În 2007, a
anunțat câștigarea celui de-al doilea mandat în noaptea alegerilor. A
doua zi, s-a constat că a câștigat cu voturile din Insulele Feroe și
Groenlanda.
În prezent circulă trei scenarii pentru
retragerea lui Traian Băsescu, în 2014. Acestea ar putea fi activate, în
caz că nu se concretizează candidatura la șefia NATO.
1. Demisia în primăvara anului 2014.
Motivul demisiei ar fi noua Constituție, mai precis Parlamentul
bicameral și refuzul USL de a limita la 300 numărul total al
parlamentarilor. Băsescu ar urma să activeze în MP, tractând lista
Mișcării Populare la alegerile europarlamentare, ceea ce ar urca această
formațiune la nivelul popularității președintelui (10-15 la sută).
Suficient pentru a plasa câțiva ”populari” la Bruxelles, ceea ce va
propulsa partidul în cursa electorală din 2016.
2. Sprijin pentru Mișcarea Populară, la
europarlamentare, din poziția de președinte. S-ar baza pe inutilitatea
suspendării, cu doar câteva luni înainte de finalul mandatului. Astfel,
ar asigura contraponderea instituțională la adresa USL, dar ar face și
campanie pentru vehicolul său politic.
3. În cazul unei crize economice,
complicate cu una politică, odată cu erodarea sprijinului pentru
guvernul Ponta, ar urma să intervină activ, ca în 2009. Președintele ar
reconfigura majoritatea parlamentară în jurul unor formațiuni/grupări
fidele. Astfel, și-ar reconfirma poziția de ”jucător” și ar putea să
tracteze vehicolul politic amintit.
Reevaluarea mult contestată de moraliști, neagreată deloc de mine, fiind convins că cine a trădat o dată va trăda și a doua oară, va deveni din ce în ce mai interesantă și soarta ei nu va fi de a cădea în abisul desuetitudinii.
Ipocrizia românească își va arăta din nou fața, dacă mult blamatul președinte Traian Băsescu, la care mulți români îi prognozau după terminarea mandatului un viitor sumbru, pe la Rahova, va fi recompensat cu funcția de secretar- general al NATO, românii, luând exemplul mizerabil al politicienilor, îl vor reevalua, încetățenind la cel mai înalt nivel Moda Reevaluării.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu