de Ionel Mesaros
E glasul cerului cuprins in cuvant,
dorul purtat pe aripi de gand ;
Munte de suflet ceresc
parjolit de focul iubirii ;
Icoana a neamului romanesc
renascuta din cenusa firii .
Nobil cant de luceferi aici,pe pamant ,
in zbor catre cete de ingeri ,
Ecoul vesniciei mangaiat de vant ,
de demoni tacuti si stingheri .
Slava a graiului pamantesc
dincolo de orice inchipuire;
Coloana a templului omenesc
mai presus decat orice gandire.
Universul cuprins in cuvant,
cel mai viu glas al limbii romane,
pe plaiul mioritei ,adastand
poetul nepereche,de veghe ,ramanand
un sfant om cu har de nemurire!
(16.01.2011)
4 comentarii:
frumos si adevarat grait-ai...
o saptamana minunata!
@Simina
Multumesc!
Iti doresc o zi frumoasa!
Frumos omagiu adus Luceafarului! Imi place cum l-ai descris , in mod special aici:
Coloana a templului omenesc
mai presus decat orice gandire.
Universul cuprins in cuvant,
cel mai viu glas al limbii romane,
Ma bucur ca mai exista oameni care -l poarta in suflet pe marele poet!
@elena marin-alexe
Cand e vorba sa scriu despre Eminescu,simt ce deficiente am la capitolul vocabular!
Va doresc o zi frumoasa!
Trimiteți un comentariu