de Petru Atodiresei
![]() |
Băsești, Maramureș |
Ne naștem într-un loc, dar uneori viața ne duce departe.
Plecăm în lume cu valiza plină de vise, căutând un drum mai bun, dar umbra noastră rămâne mereu legată de acasă.
Oricât de departe am ajunge, sufletul ne trage înapoi. Mirosul copilăriei, căldura celor dragi, locul unde am râs și am plâns—ele nu se șterg, nu se uită.
Printre străini, în agitația zilnică, ne dăm seama că suntem doar niște călători rătăciți, cu inima ancorată în trecut.
Casa nu e doar un loc, ci o parte din noi, o amintire vie care ne cheamă mereu înapoi. Și, uneori, chiar și cel mai lung drum ne duce tot acasă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu