Dorul

de Ionel Mesaros

Bob de roua
Cazut din cer,
Pe raza privirii,
Coborand ca pe-o scara,
S-adaposteste in lacrima
Cu care sunt legat
De viata dorului
De odinioara.

O sterg
Cu dosul palmei,
Dar refuza
Sa se topeasca
Sub arsita gandului
Stingher;
Ca nu va mai fi,
N-o preocupa:
Odata ea a fost
O lacrima de cer.