CUVANTUL

Icoana in altar,de Adevar;
Lumina unui gand rostit;
Un rasarit de soare oglindit
In Universul unui bob de jar;
Un zbor inalt spre infinit;
Un tunet far’astampar,chinuit
De-o mangaiere fara de sfarsit,
A soaptei ce topeste cu-al sau har
Sloiuri de gheata fara de hotar,
Redand rasaritului ce-a zidit
O icoana in altar,
Un sambure de adevar;
Cutremurand al Universului Nimic,
Cladind cu roua de taceri:
Ganduri de cer,
Al lumii mister;
Slobozind in Cuvant
Un joc efemer
Cu aripi de vant
Ce zvanta o lacrima de rand,
Lasand in Cuvant,
Tot ce e sfant,
Tot ce e Cer.