Un singur interviu filmat a acordat fiul fostului dictator, Nicu Ceauşescu unei publicaţii din România, după decembrie 1989. În faţa jurnalistei Lidia Mitchievici de la publicaţia Viaţa Capitalei, pe 7 martie 1991 apărea un om măcinat de boală, cu 25 de kilograme mai slab. Din şeful UTC-ului, “Prinţişorul” cum era poreclit, nu mai rămăsese decât o umbră care trăia din amintirile trecutului. De altfel, evoluţia interviului, dat publicităţii de Realitatea Tv,arată un om mai preocupat de boala pe care o are, resemnat cu gândul că până şi proprii fraţi, aflaţi în libertate îl ocolesc şi sătul de “entuziasmul” presei în a scrie despre trecutul său.
Închis la Spitalul Penitenciar Jilava, Nicu Ceauşescu îi vorbeşte jurnalistei Lidia Mitchievici despre modul în care i-a tratat presa post decembristă viaţa, despre evoluţia bolii sale, modul în care a fost atacat, jefuit şi înjunghiat în decembrie 1989, dar şi despre tăcerea venită din partea fraţilor săi, Valentin şi Zoe, aflaţi în libertate.
Îşi explică rezervele faţă de presa românească: “Cum se vede. Sunt multe lucruri de spus. Deci nu ca să vă jignesc pe dumneavoastră, departe de mine gândul ăsta. Indiferent de ce orientare sunteţi, independentă, neindependentă, că toţi sunteţi independenţi, asta e treaba dumneavoastră. Pe mine mă distrează că aceşti copii ajunşi unii dintrei ei la aproape la senectute se entuziasmează. Că, uite, domne ce s-a scris despre mine în ziar. Stai măi liniştit că să vezi ziarul de mâine ce te înjură. Treaba este că mă surprinde apariţia acestor imens de multe publicaţii. Eu nu îi acuz.”
Ciroză cu noduli
Cât despre boală, ciroza cu noduli de care suferă, deja l-a costat 25 de kilograme din greutate.
“Am fost şi la Colentina. Eu sunt o tensiune de 7 cu 4. Când am apărut la televiziune eram la grei, aveam 85 de kilograme. Acuma sunt la.... ăia... Acum am vreo 60 de kilograme. Cei de la Spitalul Militar când m-au operat ştiau ce am. Bineînţeles. Ei ştiau că am ciroză cu noduli. Păi m-am tratat atunci. Eram şi în curs de tratament, numai că s-a întâmplat o nenorocire. Vedeţi dumneavoastră lumea poate să greşească. În ce sens? În sens medical. La un moment dat pe piaţa medicală au apărut cele mai bune medicamente care se numeau Catergen. Şi am făcut trei cure cu Catergen. La mine boala nu este o boală evolutivă. Sunt două lucruri care se suprapun una peste alta. Este o chestie congenitală, de exemplu, maică-mea, care nu a mâncat decât fierturi, zarzavaturi, prostii de-astea, avea şi ea nişte transaminaze ridicate. Ce-o fi făcut ea în tinereţea ei, acum se spun atât de multe lucruri încât, dar mă rog....morţii sunt cu morţii, viii sunt cu viii“, afirmă fiul cel mic al cuplului Ceauşescu. Jefuit şi înjunghiat
Vorbeşte şi despre momentul în care a fost înjunghiat.La televiziunea publică când a fost prezentat ca una din cele mai importante capture făcute de revoluţionari, era înjunghiat de circa o oră şi ceva, susţine Nicu Ceauşescu. Afirmă că ştie cine l-a tăiat: cel care şi l-a jefuit de Rolex.
“Cineva a strigat în Televiziune că aţi furat copii, că i-aţi omorât”.
“Ăla era un descreierat. Când am plecat la TV, o-ho, eram înjunghiat de o oră şi...”
- Cine v-a tăiat?
“Ştiu cum îl cheamă, dar nu mă interesează. Autobuzul era în poziţia asta şi în timp ce m-au luat de aripi să mă urce cineva mi-a înfipt cuţitul. Mi-au luat ceasul, mi-au rupt cămaşa să-mi găsească, dar eu nu purtam niciodată aşa ceva”.
Ceasul era Rolex?
“Da, 7800 de dolari a costat când l-am cumpărat eu. Avea 300 de grame. Era din aur, aur. “
Despre fraţi: Nu ştiţi cum sunt oamenii?! Au nevoie de serviciile mele, bine, nu mai au nevoie, iarăşi bine”.
Admite că dacă nu purta numele tatălui său, nici nu ar fi stat în închisoare. Cu patalamaua de fiu al soţilor Ceauşescu, nici măcar fraţii săi nu-l mai vizitează.
“Cum vi se pare trecerea de la viaţa pe care o duceaţi la cea de aici, între patru pereţi?”
“Vedeţi dvs, dacă mă chema Popescu Vasile eram demult afară , dar pe mine mă cheamă Nicu Ceauşescu”.
“Dar şi pe fraţii dvs. îi cheamă tot Ceauşescu şi, din câte ştiu, sunt liberi. Vă vizitează?
“ Nu ştiţi cum sunt oamenii?! Au nevoie de serviciile mele, bine, nu mai au nevoie, iarăşi bine”.
“Sunt angajaţi pe undeva?”
“Numai frate-meu, pe soră-mea au dat-o afară de la 21 decembrie, după aceea au revenit, gândind că era o aberaţie”.
I se spunea "Prinţişorul"
Născut în 1951, Nicu Ceauşescu a fost cel de-al treilea copil al cuplului Elena-Nicolae Ceauşescu. A fost prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, iar din 1987 prim-secretar al organizaţiei PCR Sibiu. Personaj controversat, cu o biografie în jurul căreia au înflorit nenumărate poveşti legat de viaţa sa amoroasă, Nicu Ceauşescu a fost arestat în decembrie 1989, dus în studiourile Televiziunii Române, iar apoi băgat la închisoare. În noiembrie 1992 a fost condamnat în cele din urmă la cinci ani pentru port ilegal de armă şi încălcarea regimului armelor şi muniţiilor. Eliberat din motive medicale, Nicu Ceauşescu moare la Viena, la 45 de ani, pe 26 septembrie 1996. Sora sa, Zoia, avea să moară 10 ani mai târziu, răpusă de boală. Ultimul copil al familiei Ceauşescu, Valentin, are 63 de ani şi trăieşte în Bucureşti.
Închis la Spitalul Penitenciar Jilava, Nicu Ceauşescu îi vorbeşte jurnalistei Lidia Mitchievici despre modul în care i-a tratat presa post decembristă viaţa, despre evoluţia bolii sale, modul în care a fost atacat, jefuit şi înjunghiat în decembrie 1989, dar şi despre tăcerea venită din partea fraţilor săi, Valentin şi Zoe, aflaţi în libertate.
“Puteţi să aveţi şi cinci întrebări şi 500.000 eu nu dau interviuri. Eu cu domnul căpitan şi cu membrii familiei am discutat. I-am spus, nu dau interviu la absolut niciun ziar românesc. Atâta timp cât nu se termină procesul. O să-mi puneţi întrebarea logică de ce dau la ăia străini şi la cei români nu. Fiindcă ăia străini sunt străini. Nu pentru bani, domnul comandant e aici, el ştie că dacă am luat un cent, am luat mult. Nu am luat absolut niciun ban. Străinii e bine să ştie adevărul. Dumneavoastră să aflaţi mai întâi adevărul din ce a fost în ţară şi după aceea.... urmează”, spune Nicu Ceauşescu.
Cât va dura procesul, este întrebat acesta. “De ce mă întrebaţi mine, dacă aş fi Curtea cu Juri sau Curtea Supremă v-aş putea răspunde. Dar eu sunt în situaţia în care sunt şi e foarte greu să răspund la o întrebare la care nici eu nu pot să-mi răspund. Deocamdată să stiţi că pe 21 decembrie s-au încălcat anumite lucruri, dar mă rog.... asta nu ţine de mine, nu sunt eu....”Îşi explică rezervele faţă de presa românească: “Cum se vede. Sunt multe lucruri de spus. Deci nu ca să vă jignesc pe dumneavoastră, departe de mine gândul ăsta. Indiferent de ce orientare sunteţi, independentă, neindependentă, că toţi sunteţi independenţi, asta e treaba dumneavoastră. Pe mine mă distrează că aceşti copii ajunşi unii dintrei ei la aproape la senectute se entuziasmează. Că, uite, domne ce s-a scris despre mine în ziar. Stai măi liniştit că să vezi ziarul de mâine ce te înjură. Treaba este că mă surprinde apariţia acestor imens de multe publicaţii. Eu nu îi acuz.”
Ciroză cu noduli
“Am fost şi la Colentina. Eu sunt o tensiune de 7 cu 4. Când am apărut la televiziune eram la grei, aveam 85 de kilograme. Acuma sunt la.... ăia... Acum am vreo 60 de kilograme. Cei de la Spitalul Militar când m-au operat ştiau ce am. Bineînţeles. Ei ştiau că am ciroză cu noduli. Păi m-am tratat atunci. Eram şi în curs de tratament, numai că s-a întâmplat o nenorocire. Vedeţi dumneavoastră lumea poate să greşească. În ce sens? În sens medical. La un moment dat pe piaţa medicală au apărut cele mai bune medicamente care se numeau Catergen. Şi am făcut trei cure cu Catergen. La mine boala nu este o boală evolutivă. Sunt două lucruri care se suprapun una peste alta. Este o chestie congenitală, de exemplu, maică-mea, care nu a mâncat decât fierturi, zarzavaturi, prostii de-astea, avea şi ea nişte transaminaze ridicate. Ce-o fi făcut ea în tinereţea ei, acum se spun atât de multe lucruri încât, dar mă rog....morţii sunt cu morţii, viii sunt cu viii“, afirmă fiul cel mic al cuplului Ceauşescu.
“Cineva a strigat în Televiziune că aţi furat copii, că i-aţi omorât”.
“Ăla era un descreierat. Când am plecat la TV, o-ho, eram înjunghiat de o oră şi...”
- Cine v-a tăiat?
“Ştiu cum îl cheamă, dar nu mă interesează. Autobuzul era în poziţia asta şi în timp ce m-au luat de aripi să mă urce cineva mi-a înfipt cuţitul. Mi-au luat ceasul, mi-au rupt cămaşa să-mi găsească, dar eu nu purtam niciodată aşa ceva”.
Ceasul era Rolex?
“Da, 7800 de dolari a costat când l-am cumpărat eu. Avea 300 de grame. Era din aur, aur. “
Despre fraţi: Nu ştiţi cum sunt oamenii?! Au nevoie de serviciile mele, bine, nu mai au nevoie, iarăşi bine”.
Admite că dacă nu purta numele tatălui său, nici nu ar fi stat în închisoare. Cu patalamaua de fiu al soţilor Ceauşescu, nici măcar fraţii săi nu-l mai vizitează.
“Cum vi se pare trecerea de la viaţa pe care o duceaţi la cea de aici, între patru pereţi?”
“Vedeţi dvs, dacă mă chema Popescu Vasile eram demult afară , dar pe mine mă cheamă Nicu Ceauşescu”.
“Dar şi pe fraţii dvs. îi cheamă tot Ceauşescu şi, din câte ştiu, sunt liberi. Vă vizitează?
“ Nu ştiţi cum sunt oamenii?! Au nevoie de serviciile mele, bine, nu mai au nevoie, iarăşi bine”.
“Sunt angajaţi pe undeva?”
“Numai frate-meu, pe soră-mea au dat-o afară de la 21 decembrie, după aceea au revenit, gândind că era o aberaţie”.
I se spunea "Prinţişorul"
Sursa:Impactnews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu