Semnificația și legendele zilei de 1 Martie

1 Martie este sărbătoarea ce vestește primăvara, ce vine cu pași repezi și lasă în urmă iarna grea. Deși originile acestei sărbători nu se cunosc  în întregime, se spune că pe timpul geto-dacilor  erau doar două anotimpuri vara și iarna, iar anul nou începea în această zi.

De asemenea, mărțișorul era dăruit înainte de răsăritul soarelui și se purta fie legat la mână, fie purtat în piept, iar șnurul său altcătuit din două fire, alb și roșu reprezenta unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.  Se spune că atunci când  se arătau semnele prevestitoare ale primăverii cum ar fi : se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele, neapărat  mărţisorul trebuia legat ori de un trandafir, ori de un pom înflorit pentru a aduce noroc, sau se arunca în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negreţele şi dă-mi albeţele”.

De-a lungul timpului, mărțisorul a adăugat nuanțe noi semnificației sale, devenind un simbol al focului, al luminii, al soarelui, al unui talisman norocos aducător de sănătate, de  iubire și de bunăstare, cât și de amuletă împotriva deochiului.  Menționăm faptul că  şnurul mărţişorului poate exprima și împletirea inseparabilă a două principii astfel că roşul semnifica vitalitatea femeii, iar albul înţelepciunea bărbatului. Bănuțul original al mărțișorului a ajuns să fie înlocuit în timpurile noastre de diferite figuri și simboluri, fiecare după dorința celor care dăruiesc.

Semnificația câtorva mărțișoare tradiționale sunt următoarele:

Mărțișorul – trifoi cu patru foi – simbolul recunoscut al norocului, deoarece are o semnificație aparte pentru fiecare frunză: sănătate, dragoste, bogăție, celebritate.

Mărțișorul sub formă de coșar– simbolul vechi al norocului, caracteristic tradiției românești.

Mărțișorul sub formă de potcoavă  – un simbol al norocului, vitalității și fertilității. Există o legendă conform căreia la Sfântul Dunstan ar fi venit diavolul și l-ar fi rugat să-i potcovească singura lui copită, iar sfântul i-a îndeplinit dorința. Durerea a fost, însă, atât de mare încât diavolul a jurat că nu va intra niciodată în casa unde vede o potcoavă.

Mărțișorul sub formă de ghiocel – un simbol al puterii de rezistență, al curajului și al fidelității nezdruncinate, această floare dă speranță.

Mărțișorul sub forma de inimă – este un simbol  al iubirii, fericirii, compasiunii și carității.

Legendele mărțisorului:

• „Unele legende populare susţin că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.”
• „O altă legendă spune că Dochia avea o noră pe care o năpăstuia des. Într-un an, de 1 Martie, baba Dochia își trimite nora să spele lâna la râu, până când lâna albă devine neagră, iar lâna neagră devine albă. Nora primește ajutor divin și reușește să spele lâna așa cum i-a cerut soacra. Dochia, văzând fragii copți aduși de noră, crede că a venit primăvara, așa că decide să plece la munte cu oile, îmbrăcată în 12 cojoace. Pe drum, fie că este prea cald, fie că ninge sau plouă, Dochia își da jos cojoacele pe rând. Când rămâne doar în cămașă, gerul o îngheață, transformând-o în sloi și apoi în stâncă”
• „În alte variante ale legendei, baba Dochia este avertizată de alți oameni ca în luna martie (sau Mărțișor) timpul este schimbător, dar refuză să îi ia în seamă, râzând de Mărțișor (Zeul Marte). Mărțișor împrumută de la Februarie două zile reci, pentru a se răzbuna, iar baba Dochia îngheață de frig”.
• „Se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă”.
• „Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor.O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă”.
• Despre istoricul mărţişorului, Tudor Arghezi afirma în volumul „Cu bastonul prin Bucuresti”, conform calendarortodox.ro: „…La inceput, atunci când va fi fost acest început, mărţisorul nu era mărţisor şi poate ca nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului înca inainte de acest inceput, au băgat de seamă că vântul de primavara le păteaza pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, dupa care au venit cărturarii, făcând «farmece» au învăţat fetele cu pistrui să-şi incingă grumazul cu un fir de mătase rasucit. Firul a fost atât de bun încat toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gat. …Vântul uşurel de martie, care impestriţa pleoapele, nasul şi barbia, se numea mărţisor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de mart. Dacă mai spunem că firul era şi roşu, întelegem ca el ferea şi de vânt, dar şi de deochi”.
 Datina din străbuni spune că așa cum vor fi primele trei zile ale lunii martie, așa vor fi și cele trei anotimpuri din acel an, iar cum va fi a noua babă, așa va fi vremea timp de 40 de zile.
Dar … Nu uitați că primăvara e mereu în sufletul fiecăruia dintre noi, indiferent de vremea de afară.
Să fiți iubiți și să iubiți!
Un 1 Martie minunat!
Sursa :http://cult-ura.ro/semnificatia-si-legendele-zilei-de-1-martie/