Motivarea deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei pe Legea educatiei nationale a fost asteptata cu multa infrigurare de UDMR si PDL.
Judecătorul Petre Lăzăroiu, propus de Preşedinţie la Curtea Constituţională, a avut opinie concurentă în privinţa conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Executiv, menţinând concluzia că, prin angajarea răspunderii Guvernului asupra Legii educaţiei, în timp ce aceasta se afla în dezbaterea Senatului, s-a declanşat conflictul dintre cele două autorităţi.
In continuare,voi prezenta succint diferentele intre cele doua variante.
Legea dezbatuta de catre Senat:
• 4 clase primare, 5 ani gimnaziu, 4 ani de liceu;
• Un an de master ştiinţific şi un an de master didactic care include mentoratul;
• Portofoliul elevului cu pondere pe 50% la admiterea la liceu;
• Predarea Istoriei şi Geografiei României în limba română;
• Fiecare probă de bac să testeze cunoştinţele dintr-o singură disciplină;
• Universităţile aleg dacă păstrează alegerile colegiale sau adoptă sistemul managerial.
• 4 clase primare, 5 ani gimnaziu, 4 ani de liceu;
• Un an de master ştiinţific şi un an de master didactic care include mentoratul;
• Portofoliul elevului cu pondere pe 50% la admiterea la liceu;
• Predarea Istoriei şi Geografiei României în limba română;
• Fiecare probă de bac să testeze cunoştinţele dintr-o singură disciplină;
• Universităţile aleg dacă păstrează alegerile colegiale sau adoptă sistemul managerial.
Legea asumată de catre Guvern:
• 4 clase primare, 5 ani de gimnaziu, 3 ani(sau 4 ani) de liceu in functie de profil;
• Doi ani de master didactic plus un an de mentorat;
• Portofoliul elevului cu pondere de 70% la admiterea la liceu;
• Predarea Istoriei şi Geografiei României în limba maternă;
• Probe transdisciplinare la Bac;
• Două posibilităţi de desemnare a rectorului: scrutin universal şi concurs managerial.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu