Despre mine

Fotografia mea
Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei, care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa. Când am pierdut, am dobândit Credinţă, iar când am câştigat, m-am bucurat de Nădejde; ajungând, azi, să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat" cu demnitate creştină.

marți, 8 august 2017

O nedreptate...

O nedreptate nu se corectează prin altă fărădelege...
Deși o lege veche, de pe vremea lui Cuza, legea pensiilor militare e considerată una nefirească, neavând la bază contributivitatea, fiind doar o compensare pentru multiplele privațiuni ale serviciului militar.
E adevărat că ultima formă a legii pensiilor militare a fost cu multe lacune, ce a permis obținerea de pensii peste nivelul salariilor celor în plată, lucru nefiresc, însă aceste aspecte puteau fi corectate într-o manieră civilizată, neinfluiențând majoritatea pensionarilor militari, pe cei 60%, care au pensii sub 3000 de lei.
Observ că și după o săptămână nu se face o demarcație între militarii cu pensii nesimțite și cei cu pensii normale, unele chiar mici, fiind toți incluși pe aceeași listă a rușinii, a profitorilor sistemului, lucru de neacceptat.
Pentru cei neinformați, le aduc la cunoștință faptul că în 2004, ca urmare a aderării României la NATO, a urmat o perioadă de pregătiri intensive pentru transformarea armatei într-o instituție profesionistă până în anul 2007, urmând a avea 90.000 de angajați, dintre care aproximativ 75.000 de militari și 15.000 civili, situație care a condus la un prim val masiv de pensionări.
Stimați prieteni, dragi români, generalizarea promovată astăzi împotriva noastră, a pensionarilor militari, este anormală. După ce ani de zile am fost sub incidența unui regim privativ, impus de rigorile regulamentelor militare, azi, din cauza unor profitori, suntem catalogați toți la fel. În loc să fie luate la puricat pensiile nesimțite, cele mai mari fiind ale magistraților militari, și găsite soluții de reașezare pe un făgaș normal, suntem puși cu toții la zidul infamiei, iar cei 60% dintre pensionari, prin plafonarea pensiilor, încet, dar sigur, în timp, vom ajunge la statutul de asistați social.
Forţa şi puterea unei armate e dată de cei mulţi şi nevăzuţi. Totodată, ei sunt şi cei care suferă cel mai mult când un eveniment oarecare, cu iz de scandal, se iveşte în spaţiul public şi afectează imaginea Armatei. Atunci, clişeele care aruncă o notă de rizibil peste actele militarilor şi care şedeau pitite în subconştientul multora, revin la suprafaţa conştiinţei colective, iar cei care au renunţat să mai creadă în ţara lor găsesc încă un motiv să o facă.
Eu pledez pentru o inițiativă de abrogare a ordonanțelor de urgență ce au mutilat Legea pensiilor militare, dublată de măsuri de echivalare la nivel superior a pensiilor celor ce au avut același grad, funcție, vechime și grupă de muncă.
Pentru cei nefamiliarizați cu privațiunile serviciului militar, voi menționa câteva articole ilustrative pentru ceea ce a însemnat privațiunile serviciului militar...

Art.28
Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;
b) să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
c) să declare sau să participe la grevă.

Art.29
Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afară serviciului;
b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;
c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului Apărării Naţionale;
d) aderarea la culte religioase este liberă, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei; 
e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare.
g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participă în misiune;
h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului Apărării Naţionale.

Art. 30
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.
Cadrelor militare în activitate le este interzis:
a) sa îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului Apărării Naţionale;
b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.

Art. 31
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă, pe timpul cât sunt concentraţi sau mobilizaţi în unităţi militare, pot rămâne membri ai partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi cu caracter politic sau sindical, în unităţi militare.



În final, precizez că militarii sunt la dispoziția României nu doar 24 ore pe zi din perioada contractuală cu MApN, ci până când ajung în poziția "în retragere", fapt pentru care pensiile nu constituie un privilegiu, ele reprezentând o compensare a privațiunilor amintite mai sus!

P.S.

http://m.capital.ro/cadrele-militare-disponibilizate-declanseaza-procedurile-juridice.html


Din analiza succintă a art.VII din această OUG care modifică  3 articole din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat putem constata următoarele:
1) La art.3 din Lege se adaugă 2 noi aliniate care definesc termenii de soldă/salariu net și pensie militară netă. Textul nu face decât să ușureze înțelegerea  următoarelor modificări la lege.
2) Art 59 din Legea nr.223/2015 privitor la indexarea pensiilor militare se modifică. La indexare nu se va mai lua în calcul  50% din creșterea reală a căștigului salarial mediu brut realizat.
Această prevedere este clar anticonstituțională. Toate pensiile din România, inclusiv cele publice, se indexează atât cu rata medie anuală a inflației cât și cu 50% din creștera câștigului salarial mediu brut.
Această discriminare flagrantă  încalcă art 16(1) din Constituție. Nu se pot justifica în niciun fel diferențele de tratament între pensiile militare și celelalte categorii de pensii. Legea pensiilor publice din 2010 care reglementează inclusiv posibilitatea introducerii unor pensii „ocupaționale “ (așa cum sunt pensiile militarilor) are rolul de reglementare cadru, ale cărei principii ar trebui să guverneze toate celelalte categorii de pensii.
Am convingera că această prevedere va fi declarată neconstituțională. Sper ca acest lucru să se întâmple până la data de 15.09.2017, data intrării în vigoare a acestei făcături.
3) Articolul 60 din legea nr.223/2015 care se referea la actualizarea pensiilor militare este abrogat iar în noul text se introduce o prevedere prin care se limitează  cuantumul net al pensiei la nivelul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei.
Eliminarea posibilității de actualizare a pensiilor militare produce încă o discriminare  a militarilor comparativ cu cei din sistemul public de pensii. Exemplul cel mai recent îl costituie recenta majorare a punctului de pensie, de la 928 lei la 1000 lei, majorare care nu li s-a aplicat și militarilor. Aceasta în condițiile în care pensiile militare aflate în prezent în plată, înainte de 01.01.2016, sunt calculate pe același principiu ca și pensiile publice.  Pot afirma acest fapt raportându-mă la propria mea pensie care nu a fost încă recalculată potrivit Legii nr.223/2016 și care are cuantumul exprimat în puncte de pensie. Cu toate acestea, punctul de pensie a rămas neschimbat. Este adevărat că, potrivit Legii nr.223/2015, pensiile militare au fost scoase de sub incidența Legii pensiilor publice.


În condițiile în care, prin Programul de Guvernare, s-a prevăzut majorarea în continuare a punctului de pensie prin care, practic, se face o actualizare a pensiilor, desființarea posibilității de actualizare a pensiilor militare este încă o prevedere neconstituțională a acestei Ordonanțe de Urgență.


ACȚIUNE HG1 PENTRU PENSIONARII MILITARI, PENSIONAȚI DUPĂ DATA DE 01.02.2017
Fiind 1 Mai, am decis sa sărbătoresc prin munca aceasta zi si va ofer un model de acțiune privind actualizarea pensiilor militare, la nivelul salariului minim de 1450 lei, prin creșterea salariului de funcție, pt polițiști, respectiv solda de functie, pt militari.
ATENTIE.......ACESTA ACTIUNE VIZEAZA PE CEI TRECUTI IN REZERVA DUPA 01.02.2017, IAR ACTIUNEA SE INTRODUCE LA TRIBUNAL DUPA CE PRIMITI RASPUNS LA PLANGEREA PREALABILA, DE LA IPJ.
Nu confundați salariul de funcție( cof de functie x197,338 lei) cu salariul funcției de baza( care are alte componente si sume compensatorii)
SUCCES!
Toate drepturile rezervate: Claudiu Ionescu
Către,
TRIBUNALUL HUNEDOARA

Subsemnatul Ionescu Claudiu, domiciliat in Mun. Hunedoara, str xxxxxt, nr. 1, jud. Hunedoara, CNPxxxxxx, în contradictoriu cu INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDETULUI Hunedoara, cu sediul in xxxxx, judetul Hunedoara, în calitate de pârât, prin prezenta, formulez următoarea:
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
prin care solicit instanţei, ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să dispuneţi :
1.Obligarea pârâtului sa se conformeze prevederilor HG 1/2017, in sensul acordarii subsemnatului, de la data de 01.02.2017, a salariului minim brut pe țara în cuantum de 1450 lei, făra sporuri si alte adaosuri incluse in acesta.
2. Echivalarea salariului de functie al subsemnatului fara sporuri si alte adaosuri cu salariul minim brut pe tara avut in vedere de HG 1/2017, prin analiza comparativa, conform directivelor DIRECTIEI GENERAL FINANCIARE din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
3. Obligarea paratului, ca incepand cu data de 01.02.2017, sa calculeze salariului lunar al subsemnatului, luand în considerare salariul de functie de 1450 lei, fara sporuri si alte adaosuri incluse in acesta.
4. Obligarea paratului, ca incepand cu data de 01.02.2017, la calcularea salariului lunar al subsemnatului, avand in vedere salariul de functie de 1450 lei, fara sporuri si adaosuri incluse in acesta, conform HG nr.1/2017 si ulterior aplicarea sporurilor procentuale aferente.
5. Recunoasterea calitatii de creditor al subsemnatului fata de parat si obligarea acestuia la plata diferentelor de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamant si sumele rezultate in urma recalcularii, incepand cu data de 01.02.2017 si pana la data trecerii in rezerva(...data trecerii in rezerva), la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflației la data plății efective, precum și daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispozițiilor dispozițiilor art. 1-3, din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective.
6. Obligarea paratului ca in urma hotararii pronuntate sa comunice veniturile salariale a lunilor alese Casei de Pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, in vedrea recalcularii pensiei subsemnatului.
6. Fara cheltuieli de judecată.
În fapt:
Am fost angajat al IPJ Hunedoara, in functia de agent principal/specialist/etc, iar prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne, nr.II/xxxxx/04.11.2016, s-a constatat încetarea raporturilor de serviciu ale subsemnatului, începând cu data de xxxxx, cu drept de pensie de serviciu, având o vechime în structurile militare și de poliție de xxxx ani si 10 zile..
Conform Deciziei de Pensie nr. xxxxx din 05.01.2018, emisă de CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, în dosarul de pensie: xxxx, beneficiez de pensie militară de serviciu, începând cu data de: xxxxx, iar cele 6 luni alese pentru stabilirea calcului pensiei subsemnatului sunt cuprinde pentru perioada...ianuarie-iunie 2017/2018 etc
Legea cadru nr. 284/2010- privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și noua lege a salarizării nr. 153/2017( care a abrogat Legea 284/2010), reglementează salarizarea mai multor categorii de funcţii bugetare, denumite generic ca: familii ocupaţionale, printre care: funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special(poliţişti), militari, personal contractual, etc.
Fiind o lege cadrul de salarizare unitară, legiuitorul a folosit termeni juridici echivalenţi, pentru definirea salariului de bază.
De aici rezultă echivalenţa termenilor de: salariul de bază pentru personalul contractual, cu salariul de funcţie pentru poliţişti şi cu solda de funcţie pentru militari.
Conform Legii - Cadru 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, Anexa VII- FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE "APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ", Capitolul II, art.4:
(1) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la salariu lunar.
(2) Salariul lunar se compune din SALARIUL FUNCŢIEI DE BAZĂ, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.
(3) Salariul FUNCŢIEI DE BAZĂ este compus din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă. Pentru realizarea diferenţierii salariilor funcţiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare pentru salariile de funcţie.
Totodată, potrivit aceleeasi Legi Cadru 284/2010, art. 10, alin 1
(1) Salariile de bază, soldele/SALARIILE DE FUNCŢIE şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.
De asemenea, potrivit art 4 din anexa VI a Legii 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(1) Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la salariu lunar.
(2) Salariul lunar se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.
Rezulta ca SALARIUL DE FUNCTIE al politistilor se obtine înmultind 2 elemente: coeficientul de ierarhizare al functiei(C.I.) și valoarea de referinta sectoriala (VR), adică formula Salariu Functie = CI x VR
Din adresa cu nr. xxxxx din 26.11.2018, emisă de IPJ Hunedoara, reprezentand raspunsul la plangerea prealabila, paratul mi-a comunicat faptul ca subsemnatul avea pana la data de xxxxx data iesirii la pensie, un salariu pentru functia indeplinita de 543 lei/573 lei/890 lei etc sub limita garantată în plată, de 1450 lei, stabilită general obligatoriu, prin HG nr. 1/2017, de la 01.02.2017.
Mai mult, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aplicabil si polițiștilor, în vigoare de la 01.07.2017(care a abrogat Legea 284/2010), la art 7 lit (b) a definit termenii ca: ,,solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată”.
În cazul categoriei profesionale a poliţiştilor, salariul de funcţie, ca sinonim al salariului de bază, așa cum e definit in art. 1 din HG 1/2017, nu trebuie să cuprindă nici un fel de spor, adaos, sau sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu.
Art.1 din HG 1/2017
,,începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră”.
Astfel, rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, voința legiuitorului cu privire la acești doi termeni, și anume: echivalența gramaticală semantică, logică și juridică, între termenii de specialitate în materia drepturilor salariale: salariul de bază și salariul de funcție.
Legiuitorul folosește, în mod constant expresia: … cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice…,
- Simbolul: /, folosit de legiuitor, este echivalentul conjuncției disjunctive: sau, rezultând astfel echivalența semantică între termenii mai sus menționați, despărțiți prin simbolul: /.
Dincolo de echivalența rezultată, chiar de plano, din interpretarea gramaticală semantică, în urma interpretării logice și juridice, rezultă cu claritate voința legiuitorului cu privire la sensul celor două elemente salariale: salariul de bază și salariul de funcție.
- Mai mult de atât, având în vedere prevederile legale în materie, stipulate de:
- interpretarea expressis verbis: sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, dată de legiuitor, în cuprinsul art. 1, din Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 - pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
- jurisprudenţa de drept civil material, statuată deja în materia drepturilor salariale, privind echivalenţa juridică a termenilor de: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, și de: salariul de funcţie, prevăzut de Legea nr. 284/2010 și Legea 153/2017.
, rezultă echivalența semantică între termenii: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, și salariul de funcție, pentru categoria socio-profesională a polițiștilor, din cadrul familiei ocupaționale: Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Prin sentința civilă nr. 940 din 13.07.2017, a Tribunalului Ialomita, s-a stabilit valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, de la data de 01.02.2017, de 1450 lei, acesta fiind echivalat cu salariul de funcţie al polițiștilor din activitate, fără alte sporuri şi adaosuri incluse în acesta:
13.07.2018
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite, ca fondată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul General al Poliţiei Române (date). Admite cererea reclamanţilor GHINEA MIHAIL, STOICA LIVIŞOR MARIUS, STROE AURELIA, TACEA IONUŢ, BUDU VIOREL (date) , prin Sindicatul Poliţiştilor din România „DIAMATUL”, în contradictoriu cu pârâtul IPJ Ialomiţa (date). Obligă pârâtul IPJ Ialomiţa să se conformeze prevederilor HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul recalculării şi acordării reclamanţilor, de la data de 1.02.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1450 lei pe care îl echivalează cu salariul de funcţie al fiecărui reclamant, fără alte sporuri şi adaosuri incluse în acesta. Respinge cererea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române, pârât fără calitate procesuală pasivă în cauză. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea recursului se depune la Tribunalul Ialomiţa – secţia civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13.07.2018.
Document: Hotarâre 940/2018 13.07.2018
Analizând considerentele decizorii ale hotărârii judecătorești mai sus invocate, rezultă din punct de vedere juridic și logic gramatical, echivalența juridică și semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut și salariul de funcție, pentru categoria socio-profesională a polițiștilor, din cadrul familiei ocupaționale: Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Astfel:
………………………………………………………………………………………..
Principala problemă a speţei constă în echivalarea salariului de funcţie al fiecărui reclamant cu salariul de bază minim brut în cuantum de 1450 lei stabilit prin dispoziţiile art. 1 din HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată : “ART. 1: Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.” .
Initial, instanţa va face o incursiune a actelor juridice privind salarizarea poliţiştilor, pentru identificarea noţiunii juridice a SALARIULUI DE FUNCŢIE şi, eventual, a elementelor de salarizare care îl compun, potrivit legii.
………………………………………………………………………………………………………Rezultă aşadar că, salariul lunar al poliţistului se compune din salariul funcţiei de bază ( acesta compus la rândul său din: salariul de funcţie , salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă), indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.
SALARIUL DE FUNCŢIE al poliţiştilor se obţine înmulţind două elemente: Coeficientul de ierarhizare al funcţiei şi Valoarea de referinţă Sectorială , adică formula CI x VR S.
………………………………………………………………………………………………………
Pentru aplicarea HG nr. 1/2017 la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor , Direcţia General Financiară , structură din cadrul ministerului care e laborează şi stabileşte politicile financiare , prin adresa nr. 450079/07.02.2017, fila 31 la dosar, comunică faptul că „În ceea ce priveşte problematica corespondentului salariului de bază , în conformitate cu sala rizarea specifică personalului militar şi poliţiştilor , considerăm că acest corespondent este solda de funcţie/ salariul de funcţie , în accepţiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/ 2010 ...În acest context precizăm că la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se asigură pentru personalul militar şi poliţişti , ca urmare a analizei comparative faţă de cuantumul soldei de funcţie/ SALARIULUI DE FUNCŢIE .”
La data de 14 03 2017 Inspectoratul General al Poliţiei Române , prin intermediul Centrului de Informare şi Relaţii Publice , postează pe pagina de internet un anunţ de numit „ÎN ATENŢIA TUTUROR COLEGILOR DIN POLIŢIA ROMÂNĂ ” , cu următorul text: „ Conform prevederilor HG 1/2017, pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, toţi poliţiştii şi personalul contractual al Poliţiei Române au asigurat salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cuantum de 1450 RON. Astfel, astăzi 14 martie a.c., vor primi diferenţa de bani toţi cei care până în prezent au beneficiat de SALARIU DE FUNCŢIE mai mic de 1450 lei. Această modificare se va vedea şi pe fluturaşul de salariu, la rubrica salariul de funcţie… ”
Din cuprinsul acestor îndrumări primite de la Direcţia Financiară a MAI şi de la IGPR , rezultă fără echivoc , două aspect e deosebit de importante :
în cazul poliţiştilor , echivalenţa salariului minim brut pe ţară de 1450 lei avut în vedere de HG nr. 1/2017, se face prin analiza comparativă cu SALARIUL DE FUNCŢIE al fiecărui lucrător ; noţiunea de SALARIU DE FUNCŢIE este cel stabilit de legiuitor în accepţiunea prevederilor OG nr. 38/2003, coroborate cu cele ale Legii-cadru nr 284/ 2010 , care se calculează după modul explicat mai sus .
Concluzionând cele expuse, reiese că pârâtul IPJ Ialomiţa trebuie să se conformeze prevederilor HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul recalculării şi acordării reclamanţilor, de la data de 1.02.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1450 lei, salariu pe care instanţa îl echivalează cu salariul de funcţie al fiecărui reclamant, fără alte sporuri şi adaosuri incluse în acesta.
………………………………………………………………………………………………………
( o parte din considerentele decizorii ale Sentinței civile nr. 940 din 13.07.2018, a Tribunalului Ialomița, pronunțate în dosarul nr. 448/98/2018)
………………………………………………………………………………………..
Prin Decizie nr. 3064/2018 din 01-nov-2018,Tribunalul Cluj a invederat:
Stabilind că drepturile salariale ale reclamantului au fost greşit calculate in perioada de referinţă 1.02.2017 ( data intrării in vigoare a HG nr.1/xx17( data trecerii in rezervă) prin stabilirea greşită a salariului de funcţie intr-un cuantum mai mic de 1450 lei, cererea de chemare in judecată formulată in contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei Romane şi I____________ de Poliţie al Judeţului B____ apare ca fiind intemeiată si va fi admisă . In consecinţă, instanţa va dispune :
- anularea Dispoziţiei nr. 8961/29.12.2017 emisă de Inspectorul General al Poliţiei Romana
- obligarea pârâtul ui Inspectoratul General al Poliţiei Romane la emiterea unei dispoziţii prin care să procedeze la stabilirea, in favoarea reclamantului, a tuturor drepturilor salariale (inclusiv sporurilor) aferente perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17 prin raportare la salariul minim brut pe ţară de 1450 lei.
- obligarea pârâţilor inspectoratul General al Poliţiei Romane şi I____________ de Poliţie al Judeţului B____ , la calcularea si plata către reclamant a diferenţelor dintre drepturile salariale (inclusiv sporurilor) aferente perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17, stabilite prin raportare la salariul minim brut pe ţară de 1450 lei si drepturile salariale efective achitate, cu dobânda legală calculată de la data scadenţei si până la data plăţii efective si actualizate cu coeficientul de inflaţie până la data plăţii efective .
Analizând considerentele decizorii ale hotărârii judecătorești mai sus invocate, rezultă din punct de vedere juridic și logic gramatical, echivalența juridică și semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut și salariul de funcție, pentru categoria socio-profesională a polițiștilor, din cadrul familiei ocupaționale: Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Astfel:
Pe de altă parte parte, in acord cu susţinerile pârâţilor, instanţa constantă că intregul proces de salarizare aplicabil incepând cu data de 1.01.2010 la nivelul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică si securitate n a ţională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice ( Legea-cadru nr. 330/2009 si Legea cadru nr. 284/2010) si al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru ( OUG nr. 1/2010, Legea nr 285/2010, Legea nr. 283/2011, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr.83/2014, OUG nr. 57/2015, OUG nr. 99/2016, OUG nr. 9/2017) reprezintă in fapt o reconstrucţie salarială cuprinzând elemente salariale specifice funcţiei, vechim ii si gradului profesional precum si prime, inde mnizaţii sau sporuri de care personalul a beneficiat in luna decembrie 2009, prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat in plată in luna decembrie a anului anterior.
Cu alte cuvinte, supravieţuirea elementelor salariale care compuneau salariul lunar la data de 31.12.2009 s-a realizat deoarece ele au fost inclus e în salariul de bază, sub forma unor sume compensatorii cu caracter tranzitoriu . Însă prin acest mecanism sporurile şi-au pierdut individualitatea , devenind pur şi simplu o parte a salariului de bază, fiind greşită practica acelor autori tăţi publice care continuă să le evidenţieze în actele de stabilire a drepturilor salariale ca sporuri distincte .
Începând cu data de 01.02.2017 a intrat în vigoare HG nr. 1 din 6 ianuarie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată care la art. 1 prevede că: „ începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat in plată, sumă stabilită in bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră ".
Această Hotărâre de Guvern nr. 1/2017 cu privire la salariul de baza minim brut pe tara garantat în plată, este singura hotărâre (dintre toate celelalte hotărâri de guvern cu privire la salariul minim pe economie) care conţine sintagma, nu include sporuri şi alte adaosuri.
Conform art. 6 din OUG nr. 1/2010 ,,în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea".
Potrivit art. 164 Codul muncii:
"(1) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de munca, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. în cazul în care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de baza minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.
(2) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe ţară.
(3) Angajatorul este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de baza minim brut pe ţară. Aceste dispoziţii se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepţia grevei.
(4) Salariul de bază minim brut pe tara garantat în plata este adus la cunoştinţa salariaţilor prin grija angajatorului ".
In cauză pârâţii s-au prevalat, in susţinerea poziţiei lor procesuale de respingere a cererii de chemare in judecată , de punctul de vedere al Direcţia Generală Financiară din cadrul M.A.I , exprimat cu privire la punerea in aplicare a HG nr. 1/2017( f. 21).Or, punctul de vedere evocat de pârâţi nu face decât să susţină că „ aplicarea corespunzătoarea HG nr. 1091/2014 respectiv a HG nr. 1017/2015 se realizează ca urmare a analizei comparative a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat in plată faţă de cuantumul soldei de funcţie a personalului militar, respectiv faţă de cuantumul salariului de funcţie al poliţiştilor” , iar salariaţii care in urma analizei drepturilor salariale aferente lunii februarie 2017 au salariul de bază/salariul de funcţie/solda de funcţie in cuantum aflat _________________ 1450 lei trebuie să beneficieze de asigurarea acestor drepturi la nivelul de 1450 lei.
In cauză s-a dovedit, astfel cum s-a arătat mai sus, că reclamantul nu a beneficiat de aplicarea prevederilor HG nr. 1/2017 nici de la data de 1.02.2017 si nici ca urmare a emiterii Dispoziţie Inspectorului G______ al Poliţiei R_____ nr. 8961 din 29.12.2017 , acesta având un salariu de funcţie de 1086 lei in perioada iunie-noiembrie 2017..
(o parte din considerentele Deciziei nr. 3064/2018, aTribunalului Cluj)
Prin Hotararea civilă nr.1541/2018 din 05.12.2018, in dosarul 379/62/2018* , Tribunalul Brasov a învederat:
,,Solutia pe scurt: Admite cererea de chemare în judecată formulară de reclamanţii Arnăutu Florin Claudiu, s.a în contradictoriu cu pârâta Unitatea Militară 0758 Braşov –Gruparea de Jandarmi Mobilă ,, Burebista ” Braşov şi în consecinţă : Obligă pârâta la calcularea şi acordarea soldei de funcţie începând cu data de 01.02.2017 prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma de 1450 lei stabilit prin HG nr. 1/2017, fără alte sporuri şi adausuri, respectiv calcularea şi acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu prin raportare la solda de funcţie stabilită de 1450 lei, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă drepturilor băneşti, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective. Obligă pârâta la calcularea şi acordarea soldei de funcţie începând cu data de 01.02.2018 şi pentru viitor prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma de 1900 lei stabilit prin HG nr. 846/2017, fără alte sporuri şi adausuri, respectiv calcularea şi acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu prin raportare la solda de funcţie stabilită de 1900 lei, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă drepturilor băneşti, începând cu data scadenţei şi până la data plăţii efective.
Document: Hotarâre 1541/2018 05.12.2018"
Analizând considerentele decizorii ale hotărârii judecătorești mai sus invocate, rezultă din punct de vedere juridic și logic gramatical, echivalența juridică și semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut și salariul de funcție, pentru categoria socio-profesională a polițiștilor, din cadrul familiei ocupaționale: Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Astfel
,,Pentru aplicarea HG nr. 1/2017 la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, Direcția General Financiară, structură din cadrul ministerului care elaborează și stabilește politicile financiare, prin adresa nr. xxxxxx/07.02.2017, fila 31 la dosar, comunică faptul că „În ceea ce privește problematica corespondentului salariului de bază, în conformitate cu salarizarea specifică personalului militar și polițiștilor, considerăm că acest corespondent este solda de funcție/salariul de funcție, în accepțiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010...În acest context precizăm că la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se asigură pentru personalul militar și polițiști, ca urmare a analizei comparative față de cuantumul soldei de funcție/ salariului de funcție .”
De altfel , Direcția de Informare și Relații Publice a MAI în comunicatul postat în data de 05.032017a făcut publice demersurile întreprinse de MAI pentru punerea în a plicare a HG nr. 1/2017 ,, Drepturile salaria l e aferente lunii februarie 2017, care se plătesc în luna martie 2017, se asigură la nivelul salariului de bază minim brut pe iară garantat în plată stabilit la 1450 lei, atât pentru personalul civil, cât și pentru personalul militar și polițiștii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. în acest context, salariaților care au beneficiat până în prezent de salariul de bază/salariul de funcție/solda de funcție în cuantum de 1.250 de lei li se asigură aceste drepturi la nivelul de 1.450 de lei.”
În cazul militarilor , echivalența salariului minim brut pe țară de 1.450 lei avut în vedere de HG nr. 1/2017, începând cu data de 01.01.2018 și pentru viitor prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv de 1900 lei stabilit prin HG nr. 846/2017 se face prin analiza comparativă cu SALARIUL DE FUNCȚIE al fiecărui lucrător;
Noțiunea de salariu de funcție sau solda de funcție este cel stabilit de legiuitor în accepțiunea prevederilor OG nr. 38/2003, coroborate cu cele ale Legii-cadru nr 284/2010, care se calculează după modul explicat mai sus.
Concluzionând cele expuse, reiese că pârâtul trebuie să se conformeze prevederilor HG nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul recalculării și acordării reclamanților, de la data de 1.02.2017 a salariului minim brut în cuantum de 1450 lei, respectiv începând cu data de 01.01.2018 și pentru viitor prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma de 1900 lei stabilit prin HG nr. 846/2017 salariu pe care instanța îl echivalează cu salariul de funcție al fiecărui reclamant, fără alte sporuri și adaosuri incluse în acesta".
………………………………………………………………………………………………………
( o parte din considerentele Hotarari civile nr.1541/2018 din 05.12.2018, in dosarul 379/62/2018* , al Tribunalului Brasov)
Problema echivalenței juridice și semantice între termenii: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, și salariul de funcție, pentru categoria socio-profesională a polițiștilor, din cadrul familiei ocupaționale: Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, a fost supusă analizei și în cadrul jurisprudenței în materia acordării pentru categoria socio-profesională a polițiștilor dar și pentru alte categorii de personal plătit din fonduri publice, a salariului de bază și al sporurilor, la nivelul maxim din cadrul întregii familii ocupaționale, începând cu data de 09.04.2015, conform Legii nr. 71/2015, fiind demonstrată în cadrul considerentelor decizorii a hotărârilor judecătorești echivalența juridică și semantică dintre cei doi termeni.
De exemplu:
În materia salarizării categoriei socio-profesionale a polițiștilor:
- sentința civilă nr. 682/2018, din 07.06.2018, în dosarul nr. 1450/86/2018, al Tribunalului Suceava- Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, rămasă definitivă prin Decizia nr. 2995 din 30.10.2018, a Curții de Apel Suceava, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, dată în cadrul unui proces colectiv, având ca obiect salarizarea la nivel maxim, a unui număr de 583 salariați polițiști, din cadrul IPJ Suceava.
- sentința civilă nr. 1731/2017, din 16.03.2017, definitivă, în dosarul nr. 9410/3/2016, al Tribunalului București- Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.
- sentința civilă nr. 7410/2017, din 06.12.2017, definitivă, în dosarul nr. 24403/3/2017, al Tribunalului București- Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.
- sentința civilă nr. 7411/2017, din 06.12.2017, definitivă, în dosarul nr. 25930/3/2017, al Tribunalului București- Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.
- sentința civilă nr. 818/2018, din 13.02.2018, definitivă, în dosarul nr. 24405/3/2017, al Tribunalului București- Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.
- sentința civilă nr. 3200/2018, din 14.05.2018, definitivă, în dosarul nr. 2780/3/2018, al Tribunalului București- Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.
Referitor la salarizarea din Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, elementul salarial cunoscut sub denumirea de: salariu de bază, este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul civil, contractual din sistem, și este echivalent cu elementul salarial cunoscut sub denumirea de: salariu de funcție, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul reprezentat de funcționarii publici cu statut special: polițiștii, și cu elementul salarial cunoscut sub denumirea de: solda de funcție, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul militar.
Beneficiarii de drepturi salariale, din cadrul MAI, provind deci din rândul personalului civil contractual, din rândul funcționarilor publici cu statut special: polițiștii, sau din rândul militarilor: jandarmi, pompieri, iar pentru a fi incluși într-un sistem unic de salarizare, într-o lege cadru privind salarizarea unitară a personalului bugetar, legiuitorul a fost nevoit să recurgă la această tehnică legislativă, prin enumerarea elementelor salariale mai sus expuse: salariul de bază, salariul de funcție și solda de funcție, și prin echivalarea juridică și semantică a acestora, prin folosirea simbolului: /, ce reprezintă prescurtat conjuncția disjunctivă: sau.
În acest sens, Adresa cu nr. 450079/450090 din 07.02.2017, emisă de către Ministerul Afacerilor Interne- Direcția Generală Financiară, este mai mult decât concludentă, atestând, chiar dacă în cadrul unui demers juridic administrativ similar cu privire la stabilirea salariului de funcție al polițiștilor prin raportare la salariul minim brut garantat pe țară, tocmai echivalența juridică și semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut, salariul de funcție și solda de funcție:
,,in ceea ce priveste problematica salariului de baza, in conformitate cu salarizarea specifica personalului militar si politistilor, consideram ca acest corespondent este salariul de functie, in acceptiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010,,
,,in acest context, precizam ca nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata se asigura pentru personalul militar si politisti, ca urmare a analizei comparative fata de cuantumul SALARIULUI DE FUNCTIE,,
Mai mult, la data de 14.03.2017 Inspectoratul General al Politiei Romane, prin intermediul Centrului de Informare si Relatii Publice posteaza pe pagina de internet un anunt denumit ,,In atentia tuturor colegilor din Politia Romana,, cu urmatorul text :
,,Conform prevederilor HG 1/2017, pentru stabilirea salariului minim brut pe tara, garantat in plata, incepand cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, toti politistii si personalul contractual al Politiei Romane au asigurat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in cuantum de 1450 lei.
Astfel, astazi, 14 martie a.c., vor primi diferenta de bani toti cei care pana in prezent au beneficiat de SALARIUL DE FUNCTIE mai mic de 1450 de lei,,
Din cuprinsul acestor indrumari primite de la Directia Financiara a M.A.I si de la I.G.P.R, rezulta fara echivoc, doua aspecte deosebit de importante :
1. In cazul politistilor echivalenta salariului minim brut pe tara de 1450 lei avut in vedere de HG 1/2017, se face prin analiza comparativa cu SALARIUL DE FUNCTIE al fiecarui lucrator.
2. Notiunea de SALARIUL DE FUNCTIE este cel stabilit in acceptiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010, care se calculeaza dupa modul explicat mai sus.
Dar, pentru a eluda legea, intrucat salariul de functie al subsemnatului este mult inferioar sumei de 1450 lei, I.P.J -Hunedoara a decis includerea in salariul de functie a mai multor sporuri astfel incat sa creasca in mod artificial cuantumul acestuia, ca pragul de 1450 lei, pentru anul 2017 si 2018, sa fie depasit.
Din studierea fluturasilor de salariu aferenti anilor 2017 si 2018 am sesizat ca sunt eludate textele de lege si in mod artificial, prin ,,inginerii financiare” SALARIUL DE FUNCTIE este marit peste limita de 1450 lei, aferent anului 2017, pentru a se crea o aparenta de legalitate cand in realitate functionarii cu atributii in domeniu incalca in mod flagrant si evident legea.
Astfel, subsemnatul are un coeficient de ierarhizare al functiei de c.i=2,75. 2.90. 3.40(prevazut in Anexa1 din OG 38/2003) raportat la o valoare sectoriala de referinta (VRS) de 197.338 lei(prevazuta de HG 8/2008), rezultand un salariul REAL al functiei de 543 lei(asa cum reiese din Adresa cu nr.627498/26.11.2018 a IPJ Hunedoara, ca raspuns la plangerea prealabila, precum si din decizia de pensie, pe care o anexez la prezenta actiune), rezultand o diferenta pana la salariul minim, prevazut pentru perioada 01.02.2017-31.12.2017, de 907 lei,(1450-543 lei....se face diferenta intre salariul de functie si 1450 lei).
Incepand cu luna martie 2017 pentru ca salariul de functie real al subsemnatului era mult inferior limitei minime de 1450 lei, IPJ-Hunedoara, prin Serviciul Financiar a inclus in componenta salariului de functie sporuri si ,,sume compensatorii tranzitorii” desi art. 6 din OUG 1 / 2010, a interzis ca aceste ,,sporuri si sume compensatorii tranzitorii” sa fie avute in vedere la determinarea altor drepturi de natura salariala.
Astfel, pentru perioada 01.02.2017-31.12.2017 salariul de functie al subsemnatului a fost marit artificial, cu sporuri si sume compensatorii tranzitorii, fiind in medie de xxxxx1575lei, iar pentru anul 2018 fiind de xxxxxx2166 lei.
Mizandu-se probabil pe necunoasterea modului de calcul al salariului lunar si confuzia de termeni asemanatori (SALARIUL DE FUNCTIE /SALARIUL FUNCTIEI DE BAZA), s-a procedat la includerea unor sporuri si sume prevazute de OUG 1/2010 in SALARIUL DE FUNCTIE rezultand in mod artificial un salariu de functie pentru subsemnatul, ce depaseste cuantumul sumei de 1450 lei, pentru anul 2017 sau 2018.
Prin aceste operatiuni ilegale este incalcat art. 6 din OUG 1/2010 care a dispus includerea sporurilor si sumelor compensatorii tranzitorii in SALARIUL FUNCTIE DE BAZA, nicidecum in SALARIUL DE FUNCTIE, cum in mod eronat s-a procedat in cazul subsemnatilor.
ART. 6 OUG 1/2010
(1) În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea.
Asa cum am demonstrat mai sus, SALARIUL FUNCTIEI DE BAZA nu este acelasi lucru cu SALARIUL DE FUNCTIE, fiind 2 componente total diferite definite distinct de Legea cadru 284/2010 asa cum am explicat mai sus, asa cum in mod distinct sunt evidentiate si pe fluturasul de salariu al fiecaruia dintre noi.
Desi legea defineste foarte clar notiunea de ,,SALARIU DE FUNCTIE,, adica coeficient de ierarhizare x valoare de referinta, functionarii de la Serviciul Financiar au insumat nu mai putin de 6 elemente salariale – sporuri si alte adaosuri, pentru a se depasi pragul de 1450 lei, desi HG 1/2017 interzice acest lucru mentionand fraza ,,FARA SPORURI SI ALTE ADAOSURI,, respectiv:
- SALARIU DE FUNCTIE (coeficient ierarhizare x valoare de referinta)
- salariu de merit (10 % din salariul de functie)
- spor misiune permanenta (25% din salariul de functie+ grad+gradatie+ merit)
- spor fidelitate (5-20% din salariu de functie+grad+gradatie+merit+misiune permanenta
- spor confidentialitate(8-din salariude functie+grad+gradatie+merit+misiune permanenta
- spor pericol deosebit(30% din salariu de functie+grad+gradatie+merit+misiune permanenta)
Ca si argument in plus fata de abuzul de putere in relatie cu subsemnata si refuzul explicit de a se conforma prevederilor HG 1/2017, invederez onoratei instante faptul ca in decursul anilor au mai existat legi care stabileau diferite niveluri ale salariului minim brut pe tara, dar in niciuna dintre acestea legiuitorul nu a mentionat fraza ,, FARA SPORURI SI ALTE ADAOSURI,, asa cum a procedat in cazul HG 1/2017 si HG 846/2017, dupa cum urmeaza:
HG 1091/2014
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 6,225 lei/oră.
HG 1017/2015
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră
Demonstrand ca salariul de functie al subsemnatului este si in prezent mult sub limita prevazuta de legiuitor prin HG 1/2017,in cuantum de 1450 lei, rog onorata instanta sa ia masurile necesare pentru remedierea situatiei create si sa oblige la intrarea in legalitate a IPJ-Hunedoara care incalca cu buna stiinta mai multe prevederi legale respectiv:
O.U.G 1/2010 care prevede si reglementeaza sumele compensatorii tranzitorii si care INTERZICE luarea acestora in calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala, precum si faptul ca aceste sume se includ in SALARIUL FUNCTIE DE BAZA nicidecum in salariul DE FUNCTIE cum s-a procedat in cazul subsemnatului.
H.G. 1/2017 care stabileste salariul de baza minim brut pe tara in suma de 1450 lei, suma care NU INCLUDE SPORURI SI ALTE ADAOSURI
În practică, M.A.I și unitatile subordonate au introdus ,,compensații,, si ,,sporuri,, în formula de calcul a salariului de functie, cu consecinta denaturarii acestuia.
În acest sens, dispozitiile legale care au inclus sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu( spor de dispozitiv, spor de confidentialitate, 20% salariu de merit, etc) cu caracter tranzitoriu, adaosurile în salariul de functie, sunt art 30 alin 6 din Legea cadru nr.330/2009, art 6 alin 1 din OUG nr. 1/2010, art 1 alin.5 din Legea nr.285/2010.
Din analiza textelor normative rezulta ca legiuitorul a abrogat acordarea de sporuri( art 48 alin 1, pct 7 din Legea cadru nr.330/2009). Totusi, anii urmatori, inclusiv în anii 2017 si 2018, am constatat ca nu am fost în prezența unei abrogari veritabile si efective deoarece actul normativ prevede ca ,,sumele corespunzatoare acestor sporuri, adica cele abrogate, vor fi avute in vedere în legile anuale de salarizare, pâna la acoperirea integrala a acestora,,( art 30 alin 6 din Legea cadru 330/2009). Acoperirea integrala a sporurilor asa zise abrogate, desi acestea ( spor de dispozitiv, spor de confidentialitate, salariu de merit, etc) se regasesc în anumite procente, in functie de locul de munca( de exemplu spor de confidentialitate intre 8% si 12 %) se realizeaza prin sume compensatorii cu caracter tranzitoriu( art.6 alin1 din OUG nr.1/2010.
În consecință, ca urmare a includerii acestor adaosuri (sume compensatorii cu caracter tranzitoriu) în salariul de functie s-a ajuns în situația în care angajatii M.A.I, care au avut la data de 01.02.2017 salariul de functie calculat la salariul minim pe economie de 1450 lei, *ridicat* artificial prin programul de slarizare ,,M.A.I.S.A.L.,,( al Ministerului afacerilor Interne), în momentul în care s-a mărit salariul de functie cu 10% prin OG 9/2017, a ajuns în situatia să primeasca efectiv sume între 7 lei si 15 lei, majorare la salariul de functie.
Astfel, s-a ajuns la o situatie absurda în care un politist debutant, incadrat la 01.02.2017 să beneficieze de un salariu de functie de 1450 lei, asa cum spune H.G 1/2017, fara sporuri si alte adaosuri, in vreme ce un politist cu vechime de 10-11 ani are acelasi salariu de functie de 1450 lei, pentru ca angajatorul cuprinde in salariul de functie a acestuia si sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu( spor de dispozitiv, spor de confidentialitate, spor de pericol deosebit, salariu de merit).
În acest sens, programul de slarizare ,,M.A.I.S.A.L” a fost modificat să urce până la 1450 lei, cu ajutorul ,, sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu” pe care H.G nr.1/2017 interzice să fie luate în considerare la stabilirea diferentei între salariul de functie stabilită conform actelor normative în vigoare( coeficient de ierarhizare x valoarea de referinta) și salariul de baza minim brut pe țară garantat în plată.
Având în vedere toate aceste aspecte mai sus enunțate, din analiza textelor legale, în materia salarizării prin raportate la stabilirea salariului minim de bază, garantat în plată, nu rezulă existența vreunei excepții, cu privirea la categoria profesională a funcționarilor publici cu statut special : polițiștii.
Însăşi principiile generale de drept, stabilesc cadrul general, de aplicare şi interpretare a legii civile, sui generis, astfel:
-ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, adică: unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem.
- actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat, adică: legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei, şi nu în sensul neaplicării ei.
Prin neacordarea in totalitate a acestor drepturi se încalcă art. 53 din Constituția României, privind cazurile in care se poate restrânge exercițiul unui drept, cat si reglementarile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO.
De altfel, Legea 153/2017, invedereaza la art 6 ca are la baza:
b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție.
În concluzie, solicit instanţei, ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa, să admiteți în totalitate cererea de chemare în judecată, formulată de subsemnatul, cu privire la:
1.Obligarea pârâtului sa se conformeze prevederilor HG 1/2017, in sensul acordarii subsemnatului, de la data de 01.02.2017, a salariului minim brut pe țara în cuantum de 1450 lei, făra sporuri si alte adaosuri incluse in acesta.
2. Echivalarea salariului de functie al subsemnatului fara sporuri si alte adaosuri cu salariul minim brut pe tara avut in vedere de HG 1/2017, prin analiza comparativa, conform directivelor DIRECTIEI GENERAL FINANCIARE din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
3. Obligarea paratului, ca incepand cu data de 01.02.2017, sa calculeze salariului lunar al subsemnatului, luand în considerare salariul de functie de 1450 lei, fara sporuri si alte adaosuri incluse in acesta.
4. Obligarea paratului, ca incepand cu data de 01.02.2017, la calcularea salariului lunar al subsemnatului, avand in vedere salariul de functie de 1450 lei, fara sporuri si adaosuri incluse in acesta, conform HG nr.1/2017 si ulterior aplicarea sporurilor procentuale aferente.
5. Recunoasterea calitatii de creditor al subsemnatului fata de parat si obligarea acestuia la plata diferentelor de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamant si sumele rezultate in urma recalcularii, incepand cu data de 01.02.2017 si pana la data trecerii in rezerva(...data trecerii in rezerva), la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflației la data plății efective, precum și daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispozițiilor dispozițiilor art. 1-3, din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective.
6. Obligarea paratului ca in urma hotararii pronuntate sa comunice veniturile salariale a lunilor alese Casei de Pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, in vedrea recalcularii pensiei subsemnatului.
Îmi întemeiez cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile :
- art. 192, art. 193, art. 194, din Codul de Procedură Civilă.
- HG 1/2017, OUG 1/2010, Legea Cadru 284/2010, Legea 330/2009,Legea 153/2017, HG 8/2008, OG 38/2003 si Legea 554/2004.
În dovedire:
Solicit încuviinţarea probei cu înscrisuri, sens în care depun următoarele înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, fiecare în câte două exemplare:
-plangerea prealabila adresata IPJ Hunedoara;
-raspunsul paratului IPJ Hunedoara privind plangerea prealabila;
- decizia de pensie cu nr........, emisa de Casa de Pensii a MAI
- Adresa cu nr. 450.079/450.090 din 07.02.2017, emisă de către Ministerul Afacerilor Interne- Direcția Generală Financiară, înscris listat de pe pagina de facebook, a Sindicatului Național al Polițiștilor Diamantul București.
-fluturasii de salariu aferenti anilor 2017 si 2018.
În conformitate cu disp. art. 411 al. 1, pct. 2, teza a II-a, din Codul de Procedură Civilă, solicit judecarea cauzei în lipsă.
În conformitate cu disp. art. 29 al. 1, lit. a, din OUG nr. 80 din 2013- privind taxele judiciare de timbru, prezenta cerere de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Depun prezenta cerere de chemare în judecată în două exemplare, la care anexez înscrisurile mai sus menţionate, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, fiecare în câte două exemplare.
Data: Semnătura:

3 comentarii:

Ionel Mesaroş spunea...

https://criticarad.ro/ordonanta-privind-pensiile-militare-un-dezastru-anticonstitutional/

Ionel Mesaroş spunea...

Din analiza succintă a art.VII din această OUG care modifică 3 articole din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat putem constata următoarele:

1) La art.3 din Lege se adaugă 2 noi aliniate care definesc termenii de soldă/salariu net și pensie militară netă. Textul nu face decât să ușureze înțelegerea următoarelor modificări la lege.

2) Art 59 din Legea nr.223/2015 privitor la indexarea pensiilor militare se modifică. La indexare nu se va mai lua în calcul 50% din creșterea reală a căștigului salarial mediu brut realizat.

Această prevedere este clar anticonstituțională. Toate pensiile din România, inclusiv cele publice, se indexează atât cu rata medie anuală a inflației cât și cu 50% din creștera câștigului salarial mediu brut.

Această discriminare flagrantă încalcă art 16(1) din Constituție. Nu se pot justifica în niciun fel diferențele de tratament între pensiile militare și celelalte categorii de pensii. Legea pensiilor publice din 2010 care reglementează inclusiv posibilitatea introducerii unor pensii „ocupaționale “ (așa cum sunt pensiile militarilor) are rolul de reglementare cadru, ale cărei principii ar trebui să guverneze toate celelalte categorii de pensii.

Am convingera că această prevedere va fi declarată neconstituțională. Sper ca acest lucru să se întâmple până la data de 15.09.2017, data intrării în vigoare a acestei făcături.

3) Articolul 60 din legea nr.223/2015 care se referea la actualizarea pensiilor militare este abrogat iar în noul text se introduce o prevedere prin care se limitează cuantumul net al pensiei la nivelul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei.

Eliminarea posibilității de actualizare a pensiilor militare produce încă o discriminare a militarilor comparativ cu cei din sistemul public de pensii. Exemplul cel mai recent îl costituie recenta majorare a punctului de pensie, de la 928 lei la 1000 lei, majorare care nu li s-a aplicat și militarilor. Aceasta în condițiile în care pensiile militare aflate în prezent în plată, înainte de 01.01.2016, sunt calculate pe același principiu ca și pensiile publice. Pot afirma acest fapt raportându-mă la propria mea pensie care nu a fost încă recalculată potrivit Legii nr.223/2016 și care are cuantumul exprimat în puncte de pensie. Cu toate acestea, punctul de pensie a rămas neschimbat. Este adevărat că, potrivit Legii nr.223/2015, pensiile militare au fost scoase de sub incidența Legii pensiilor publice.

În condițiile în care, prin Programul de Guvernare, s-a prevăzut majorarea în continuare a punctului de pensie prin care, practic, se face o actualizare a pensiilor, desființarea posibilității de actualizare a pensiilor militare este încă o prevedere neconstituțională a acestei Ordonanțe de Urgență.

Ionel Mesaroş spunea...

http://m.capital.ro/cadrele-militare-disponibilizate-declanseaza-procedurile-juridice.html

Trimiteți un comentariu

EU

EU

IONEL MESAROŞ

IONEL MESAROŞ

Ionel Mesaroș

Ionel Mesaroș

VĂ MULŢUMESC PENTRU VIZITĂ ŞI VĂ MAI AŞTEPT !

VĂ   MULŢUMESC PENTRU VIZITĂ ŞI VĂ MAI AŞTEPT !

Primăvara

Primăvara

Vară

Vară

Toamnă

Toamnă

Iarnă

Iarnă

Radio Whisper

Radio Whisper | RadioWhisper.com

Etichete