Nu sunt deloc surprins că țara bate pasul pe loc, când unii dintre politicieni dau dovadă de fariseism, mimând buna-credință, mizând pe credulitatea românilor, predând magistral lecția ipocriziei.
Mi s-a întâmplat ca aseară să mă întâlnesc cu un politician inteligent, citit, care mi-a vorbit, cu emfază, despre civism, lucru în care cred și eu, și despre faptul că România trebuie să ofere condiții prielnice tinerilor, ca aceștia să nu mai părăsească țara, aspect nobil, de pus în icoană, de apreciat; însă a omis să precizeze esențialul: că el "doar" câteva decenii, două sau aproape trei, "de dragul intereselor nobile", a fost în slujba celor ce i-au determinat pe români să-și părăsească meleagurile natale...După discuție, mi-am luat tălpășița și m-am "mișcat" , "popular" cum cred că sunt, spre casă, având conștiința împăcată că am făcut o alegere potrivită, negirând, sub niciun fel, pe protagonistul lecției de ipocrizie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu