"Umilinţa e o forţă uriaşă" , a afirmat Dostoievski,în 1868,în "Idiotul".
A te lăsa umilit înseamnă a renunţa la libertate,aşezând "verticalitatea" pe orizontală.
Gustul celui umilit e otravă pentru suflet.În raport cu acesta, pelinul este mai dulce ca mierea.
Se pare că, în urmă cu doi ani,am făcut o alegere greşită,intrând în politică.N-am crezut că această preocupare mă poate îmbolnavi.Superficialitatea din politică ,lipsa principiilor morale ,mă determină să am rezerve faţă de alegerea făcută.Cine mă cunoaşte bine ,cred că îmi va înţelege gestul de a renunţa ,temporar,la această îndeletnicire, destinată, în special,oamenilor cu bani.
Închei,cu preambulul autodescrierii mele:Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei,care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa .Când am pierdut ,am dobândit Credinţă,iar când am câştigat,m-am bucurat de Nădejde ;ajungând,azi,să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat"cu demnitate creştină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu