Pensiile militare de stat

De mai mult de 10 ani, opinia publică dezbate subiectul pensiilor militare. Sunt întoarse pe toate părțile motivele pentru care militarii au un sistem separat de cel public pentru calculul și gestionarea pensiilor, dacă este just sau nu, sau ce au făcut ei pentru țară și în ce războaie au luptat pentru a merita așa privilegii.

Pensionarii încearcă să se apere, acuzatorii lor sunt neimpresionați și subiectul încinge ciclic dezbaterile la televiziuni și în on-line.

Încercăm, sine ira et studio, să vedem cum stau, de fapt, lucrurile.

În primul rând, trebuie lămurită o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivității și pensiile militare de stat. Se lasă să se înțeleagă că militarii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe și impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai greșit. Veniturile pe care militarii le obțin din solde, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public.

Și, totuși, care este principala diferență dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat?

În termenii cei mai simpli, această diferență se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe țări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.

Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt considerați ca beneficiari de pensii “nesimțite”, de pensii speciale, de pensii nemeritate.

Sunt acuzați că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i așa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici și formule de calcul. Și nici de lozinci sau sloganuri.

Vârsta de pensionare

În Legea nr. 223/2015 2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este stabilită în funcție de anul nașterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani și trei luni, pentru cei născuți în luna octombrie 1959 și care crește progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la de 60 de ani, pentru cei născuți după luna ianuarie 1970.

Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale sau alte condiții (personal aeronavigant, personal ambarcat, parașutiști, sau alte categorii de persoane a căror activitate se desfășoară în condițiile menționate) cu perioade corespunzătoare.

Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale (personal navigant, personal care lucrează în condiții de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, personal care își desfășoară activitatea în subteran etc).

Există și o altă categorie de pensionari militari care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare: militarii disponibilizați la sfârșitul anilor ‘90, prin efectele Ordonanței 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei. în urma acestor disponibilizări, efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni, în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Pensiile acestor militari sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.

Câți pensionari militari se află în evidența Casei Sectoriale de pensii a MApN și este valoarea valoarea acestor pensii?

La acest moment, în evidența Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale se află aproximativ 65.000 de pensionari militari.

Pensia medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a MApN este de aproximativ 3.500 lei.

Aproape 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie.

Doar 6% dintre pensionarii militari au pensii cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei și aproximativ 2,6% depășesc pragul de 10.000 de lei lunar (în marea lor majoritate, foști magistrați militari sau foști aviatori).

Care este media salariilor militarilor activi?

Soldele lunare nete maxime pentru ofițeri, de exemplu, se situează, în 2019, astfel: 2.681 lei pentru locotenenți, între 3.200 și 5.400 lei pentru gradele de căpitan până la locotenent-colonel, 8.300 câștigă maximum un colonel, 10.600 lei un general de brigadă, ajungându-se până la aproximativ 17.000 lei pentru generalii de patru stele.

Pentru celelalte categorii de personal, soldele se înscriu între 1.900 și 6.000 lei pentru subofițeri și maiștri militari și între 1.700 și 3.800 de lei pentru soldații și gradații profesioniști. Cam acestea sunt salariile „exorbitante” ale militarilor.

Este algoritmul de calcul al pensiilor militare de stat justificat?

În primul rând, sistemul pensiilor militare de stat a fost instituit în România acum aproape 160 de ani, de Alexandru Ioan Cuza și păstrat aproape neschimbat de atunci încoace.

Motivarea de atunci era foarte asemănătoare cu cea de astăzi și este, în fapt principiul pe care îl urmează cam toate țările din lume. Găsim la articolul 4 din actuala lege a pensiilor, Legea 223 din 2015, următoarea formulare: “sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României”.

Avem, deci, două filoane principale prin care legiuitorul a motivat asigurarea acestui tratament pentru militari la trecerea în rezervă: compensarea riscurilor din timpul carierei militare și instituirea unor măsuri reparatorii în raport cu limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale care sunt garantate pentru restul societății. Să le abordăm pe rând.

1. Compensarea riscurilor

Majoritatea contestatarilor și opozanților sistemului pensiilor militare se raportează exclusiv la riscurile la care s-ar supune, mai mult sau mai puțin, militarii pe timpul carierei militare. Sunt voci care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operații, nu și pentru cei care au rămas în țară, prin cazărmi și birouri.

Să nu intrăm neapărat în logica jurământului militar, prin care militarul se angajează să-și sacrifice viața în exercitarea îndatoririlor de apărare a țării. Am putea fi acuzați de patetism, deși eroii armatei noastre căzuți la datorie, militarii răniți în misiunile executate în teatrele de operații ori în țară și familiile acestora ar fi argumente foarte puternice.

Putem fi de acord și că unii dintre militari se supun mai multor pericole decât alții, dar rămâne de văzut cum s-ar putea cuantifica în mod obiectiv aceste diferențe. Dacă ar exista astfel de metode obiective, atunci s-ar putea discuta și de pensii diferite pentru medicii care fac operații riscante față de cei care se ocupă doar cu prescrierea rețetelor. Sau ar putea fi diferențiată importanța muncii și, implicit, a drepturilor de pensie pentru actori înfuncție de rolurile jucate de-a lungul carierei, a profesorilor în funcție de rezultatele obținute de elevi, a compozitorilor în funcție de popularitatea creațiilor muzicale, a sportivilor în funcție de complexitatea disciplinei la care au obținut medalii și tot așa. Este imposibil și nedrept să plasăm pe o scală a importanței și valorii profesiile și ocupațiile. Munca tuturor este importantă și trebuie respectată, a medicilor, a profesorilor, a muncitorilor, a militarilor, a economiștilor, actorilor, magistraților, aviatorilor, mecanicilor de locomotivă sau marinarilor, însoțitori de bord ori funcționari publici, angajați la stat ori la privat.

Revenind la militari, sunt câteva elemente de punctat în ceea ce privește raportarea lor la riscurile profesionale:

Numărul de militari rotiți în misiunile executate de Armata României în teatrele de operații, în ultimii 30 de ani, depășește 50.000.

Modificările de natură legislativă au făcut ca participarea la aceste misiuni în teatrele de operații să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligație de serviciu. Ca atare, numărul militarilor trimiși în misiuni peste hotare va fi din ce în ce mai mare.

În plus, foarte multe dintre acțiunile și misiunile desfășurate pe teritoriul național implică riscuri la fel de mari (operarea aeronavelor militare, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operațiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate și exemplele ar putea continua).

După trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligații militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere și sunt scoși din evidențele armatei.

2. Compensarea interzicerii sau restrângerii unor drepturi și libertăți fundamentale pentru militarii activi

Cel de-al doilea pilon pe care se legitimează sistemul pensiilor militare în toate țările în care funcționează (adică aproape toate țările NATO și multe din afara Alianței) ține de drepturile și libertățile fundamentale care sunt restrânse sau chiar interzise pentru militarii în activitate.

Haideți să vedem care sunt acestea, așa cum sunt ele prevăzute în Constituția României și care sunt prevederile corespondente din statutul cadrelor militare.

Dreptul la muncă

Constituția României: Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Libertatea economică: Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

Statutul cadrelor militare, cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;

b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale

Sunt situații frecvente în care, din cauza deselor schimbări de garnizoană pecare le fac militarii în evoluția în carieră, ei rămân unicii întreținători ai familiei, singurii care câștigă venituri. Însă posibilitatea de a presta activități lucrative suplimentare este restricționată, în condițiile prevăzute de statut.

Dreptul de asociere

Constituția României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

Statutul cadrelor militare: art. 28 lit. a: militarilor le este INTERZIS să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții publice; iar la

art. 29 lit. c sunt interzise constituirea în forme de asociere cu caracter sindical ori care contravin comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei.

Dreptul la grevă

Constituția României: Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. c) Militarilor le este INTERZIS să declare sau să participe la grevă.

Cu alte cuvinte, față de aceste interdicții, singura formă de protecție a militarilor în fața unor situații de tratament injust cu privire la drepturile care se cuvin oricărui salariat este doar cadrul legal asigurat de statutul cadrelor militare. Militarii nu pot apela la forme de organizare sindicală pentru apărarea drepturilor lor și nici nu pot întrerupe activitatea în nicio situație, așa cum o pot face celelalte categorii profesionale, chiar și magistrații, după cum am văzut recent.

Dreptul de a fi ales

Constituția României: Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. b) Militarilor le este INTERZIS să candideze pentru a fi alese în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de Președinte al României.

Libertatea întrunirilor

Constituția României: Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere

Statutul cadrelor militare: Art. 29 lit. g: participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este INTERZISĂ

Una dintre sintagmele care au fost atribuite militarilor este și aceea de „marea mută”. Înțelegem acum că acest lucru se datorează nu lipsei de apetență pentru atitudinile civice, ci interdicției exprese din statutul cadrelor militare.

Libera circulaţie

Constituția României: Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.

Statutul cadrelor militare: art. 29 lit h: cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condițiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Deplasarea militarilor este restricționată nu doar pentru străinătate, ci și pe teritoriul național, prin regulamentele aplicate, în care sunt prevăzute proceduri de avizare a „părăsirii garnizoanei”, chiar dacă aceste deplasări se fac în timpul liber, în interes personal.

Libertatea de exprimare

Constituția României: Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

Statutul cadrelor militare: (art. 29 lit a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. De asemenea, interacțiunea militarilor activi cu mass-media este posibilă doar cu respectarea unor proceduri prevăzute de reglementările interne în acest domeniu.

În plus:

Constituția României: Munca forţată este interzisă. Dar nu constituie muncă forţată activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.

Cu alte cuvinte, militarii se află la dispoziție 24 de ore din 24. Ei pot fi chemați oricând de la domiciliu sau din timpul liber pentru îndeplinirea sarcinilor și misiunilor încredințate, pot fi solicitați să intervină în sprijinul autorităților locale și centrale pentru limitarea efectelor calamităților naturale sau vremii nefavorabile, sunt dislocați pe perioade lungi în poligoane și facilități de pregătire și instruire, fără a primi drepturi salariale suplimentare și fără posibilitatea de a refuza aceste sarcini. De altfel, refuzul de a executa un ordin legal, precum și insubordonarea reprezintă pentru militari infracțiuni pedepsite de Codul Penal.

Concluzii:

Pe acest al doilea palier de argumentație, este evident că, în situația în care s-ar considera justificată eliminarea pensiilor militare de stat, în scopul tratamentului egal al pensionarilor, este necesar tratamentul egal și nediscrimnatoriu și pe timpul desfășurării vieții active. Nu putem discuta de tratament egal DOAR la sfârșitul carierei, ci și pe timpul acesteia.

Există două opțiuni pentru aceasta:

Interzicerea drepturilor și libertăților fundamentale menționate mai sus TUTUROR categoriilor de salariați, din mediul public sau privat, ceea ce evident, ar fi o aberație.

Eliminarea tuturor interdicțiilor și restricțiilor din domeniul drepturilor și libertăților fundamentale pentru militari. Aceasta ar însemna renunțarea la Statutul cadrelor militare și remunerarea militarilor potrivit Codului muncii.

Aceasta ar însemna, printre altele:

Militarii își vor desfășura activitatea după programul de lucru valabil pentru toate celelalte categorii de salariați. Activitatea care depășește opt ore de lucru va trebui compensată în conformitate cu Codul muncii, iar menținerea activității 24 de ore din 24 în unitâțile militare va trebui acoperită cu costurile și personalul suplimentar necesare pentru încadrarea în prevederile legislației muncii. Altfel spus, vom avea apărare națională opt ore pe zi, în general, cu excepții acolo unde se pot organiza schimburi de lucru.

Militarii vor avea dreptul de a se asocia în sindicate, care să negocieze pentru ei condițiile de muncă, de salarizare, condițiile în care se acceptă executarea misiunilor cu grad ridicat de risc, condițiile în care se execută sau nu ordinele. Va fi necesară, complementar, abrogarea acelor prevederi ale Codului Penal referitoare la militari, în aspectele care vor intra în contradicție cu Codul muncii.

Posibilitatea pentru militarii în activitate de a se înscrie în partide politice, de a face propagandă politică în unitățile militare, de a candida în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și la Președinția României.

Posibilitatea militarilor de a declara grevă, de a organiza mitinguri și demonstrații de protest ori de câte ori se consideră neîndreptățiți.

Prestarea liberă a oricărei activități economice, afaceri, inițiative private care să completeze veniturile militarilor, în aceleași condiții cu ale salariaților din sistemul public sau privat.

Dacă ne dorim o astfel de armată, dacă putem crede că acesta ar putea fi cel mai eficient mod de a organiza sistemul de apărare și securitate națională pentru România, atunci eliminarea sistemului pensiilor militare de stat ar fi posibilă și pensionarii ar putea beneficia de același sistem de calcul al pensiilor. Tratamentul egal cu sistemul civil trebuie asigurat, așa cum arătam mai sus, pe întregul traiect profesional al militarilor, nu doar după trecerea în rezervă.

Actualul sistem al pensiilor militare de stat este departe de a fi unul perfect. În ultimii 10 ani, legistația incidentă a fost modificată de patru ori, ceea ce a creat disfuncționalități în armonizarea tuturor situațiilor.

Aceste schimbări legislative au generat și unele situații anormale, excepții, care sunt vânate cu predilecție și servite ca argumente imbatabile. Știm însă că excepțiile nu pot da măsura întregului sistem și că generalizarea unor aspecte punctuale nu servește decât intențiilor de a învrăjbi și diviza categoriile profesionale. Să sperăm că lucrurile vor fi înțelese și așezate, cu înțelepciune, în perioada care va urma. Acest material documentar reprezintă o astfel de încercare, de a privi lucrurile în ansamblul lor.

Crăciunul

"Crăciunul este lumina care învinge întotdeauna întunericul, binele care biruie răul, viața care învinge moartea. Acum mai bine de 2000 de ani istoria s-a rupt în două, timpul s-a oprit în loc și apoi a luat-o de la capăt.

În fiecare an, în decembrie oamenii se regăsesc pe ei înșiși în preajma acestei sărbători, își regăsesc încrederea, bunătatea, înțelepciunea și lumina din suflet care să-i călăuzească tot anul.

Crăciunul este sărbătoarea spiritului, a fericirii, a curățeniei sufletești, a credinței și purității. Este sărbătoarea iertării și a mulțumirii. Este un moment în care toate cele rele trebuie lăsate de o parte și inima trebuie încărcată cu speranță. Este prilejul de a petrece timpul împreună cu cei dragi. Crăciunul înseamnă și colinde și bucurie, iar minunea nașterii Mântuitorului cuprinde sufletele și le înnobilează."-Mariana Manea

Crăciun Fericit!

Azi, în Ajun de Crăciun, doresc tuturor oamenilor, sărbători cu bine, cu linişte şi cu bucuriile Crăciunului copilăriei!

Magica sărbătoare a Naşterii Mântuitorului Nostru Iisus Hristos să ne găsească pe toţi mai buni, mai iubitori, mai smeriţi şi mai aproape de Dumnezeu!

Dăruiţi din toată inima celor amărâţi şi loviţi de soartă şi bunătatea dumneavoastră va fi răsplătită însutit!

"25 Decembrie e ziua lui Iisus! Să ne bucurăm că îl putem primi, cu speranța că de această dată va fi mai bine și că ne vom ridica peste toate umbrele lumești și vom putea pune mai presus de toate: *IUBIREA * VIAȚA * IERTAREA *

E ajunul tainei celei mai adânci...

De ne-am trezi la răsărit cu inima curată cu care am venit pe lume, am putea-o schimba și ar fi o lume mai bună."-Maria A. M-Kästner

”Cred cu adevărat că dacă vom continua să spunem povestea Crăciunului, să cântăm colinde şi să trăim spiritul Crăciunului, vom putea aduce bucurie, fericire şi pace acestei lumi.”-Norman Vincent Peale

"Crăciunul nu este atât deschiderea cadourilor, cât deschiderea inimilor noastre."-Janice Maeditere

"Crăciunul este pătura magică ce ne acoperă, acel ceva atât de intangibil de parcă este un parfum. Poate ţese un val de nostalgii în jurul nostru. Crăciunul poate fi o zi de sărbătoare sau de rugăciune, dar va fi întotdeauna şi o zi de aducere aminte în care ne gândim la tot ce am iubit vreodată..."-Augusta E. Rundel

"Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.”-Calvin Coolidge

"Ce este Crăciunul? Este nostalgie pentru trecut, curaj pentru prezent, speranţă pentru viitor. Este o dorinţă ferventă ca fiecare ceaşcă a vieţii să fie plină de binecuvântări bogate şi eterne şi ca fiecare drum să ducă spre pace!"-Agnes Pharo

"Crăciunul e lumina care biruie întunericul, binele care distruge răul, viața care învinge moartea. E ziua când totul s-a schimbat. Istoria s-a rupt în două. Timpul s-a oprit, apoi a luat-o de la capăt.

Crăciunul e sărbătorirea lui Hristos!"

Să aveți numai bucurii, sănătate și iubire! Crăciun Fericit!

Întâlnire cu Bunul-Simț....

Astăzi, de Ziua Bunului-Simț, am avut ocazia de a mă bucura de această nestemată umană, întâlnind un om frumos, pe care nu cred că-l voi uita vreodată. Neavând permisiunea domniei sale de a-i declina identitatea, voi utiliza abrevierea numelui său, M.L.,, un om de 76 de ani, cu spirit tânăr, un manager general de circa 40 de ani la o societate comercială, ce a avut circa 4000 de angajați, printre ei aflându-se până la ieșire la pensie și socrul meu.

Deși ne cunoșteam din vedere, fiind la un moment dat amândoi în viața politică, nu m-a interesat nicidată să aflu alte detalii din viața dânsului, ce se află în spatele politicianului M.L.. La fel ca mine, în politică, militam pentru integritate și meritocrație, principii ce ne-au determinat să trecem pragul arenei politice, mânați de crezul liberal, iar apoi să părăsim viața politică, dezamăgiți, când crezul nostru a fost terfelit în picioare de interese meschine.

În urma întâlnirii noastre de astăzi, a discuțiilor ce au avut loc, a faptelor evocate, am descoperit că bunul-simț nu a murit, iar acest miracol al supraviețuirii acestui dar nestemat se datorează unor oameni precum M.L..

Deși o pasăre rară, bunul -simț nu a pierit, iar orice înâlnire cu acesta îmi oferă speranța că poate exista viitor frumos, dacă îl vom păstra la loc de cinste, săvârșind, mereu, dezinteresat fapte bune.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=2538794936241791&set=gm.2703640293037547&type=3&theater&ifg=1

Dilemă...

„Eu cu cine votez?” este una dintre cele mai emblematice replici din literatura română, valabilă pentru Epoca Modernă și pentru cea Contemporană. Această sintagmă a fost atribuită unui „cetățean turmentat”, cel care era complet bulversat de haosul politic, social, electoral din jurul său. 

Eu, asemenea cetățeanului turmentat, nu știu cui să-i ofer votul meu.

În 2014, i l-am oferit lui Iohannis, în plus, i-am făcut și campanie, iar apoi, văzându-i alegerile greșite și oamenii de care s-a lăsat înconjurat (Mihalache, Bușoi etc), am decis să-l contest ori de câte ori am avut ocazia, dar, de asemenea, când s-a poziționat corect, am fost de partea lui, chiar dacă unii, pe atunci, mi-au pus eticheta de "iohannist" sau "nazist". În 2019, la alegeri nu voi semna pentru Iohannis, așa cum s-a întâmplat în urmă cu cinci ani, însă, de va ajunge în turul doi, de va reprezenta răul mai mic, îl voi vota.

Pe Dăncilă, nu aș vota-o niciodată. Am pretenții mici, de bun-simț, candidatul să se ridice măcar la nivelul minim de inteligență al românilor. De asemenea, faptul că a fost în umbra lui Dragnea, chiar o marionetă a acestuia, așa cum ea singură s-a dat de gol, mă împiedică să înghit în sec și să-i dau votul meu. Nu vreau să omit de politica de ciopârțire a statului de drept, sau de recursul compensatoriu în antiteză cu așa- zisa decizie de luptă împotriva criminalității a doamnei VV Dăncilă. Totodată, nu-mi place ipocrizia,faptul că se laudă cu rezultatele economice ale României, în timp ce se fac împrumuturi care pun în pericol viitorul țării  și nici răzgândeala cu impozitarea pensiilor speciale mari, cele de peste 7000 de lei..

Pe useristul Barna, cel ce critică pe toată lumea, dar se bucură de contractele cu statul, pe cel care simpla prezență fizică pe scaunul de la Cotroceni, ar fi împiedicat tragediile de la Caracal, n-am cum să-i ofer votul meu, chiar dacă voi intra în conflict deschis cu unul dintre membrii familiei mele.

De Tăriceanu, cu un partiduleț ajuns în mai 2019, la 4%, făcut cu concursul trădătorilor din PNL, la Satu Mare, mi-e și silă să vorbesc. Cum să fii la guvernare și, în același timp, în opoziție?!

Despre alți candidați, momentan, nu are niciun sens să fac vreo referire.

Aștept un candidat pe care să-l votez în ambele tururi, cu inima deschisă! De nu va fi, cu siguranță, voi vota răul mai mic!

În zilele noastre, majoritatea românilor suntem turmentați în preajma alegerilor, oricare ar fi ele, deoarece există o serie de factori care perturbă actul legal de exercitare a votului, factori pe care i-aș analiza astfel:

- În România postdecembristă, rar sau deloc oamenii au folosit votul pentru un anumit candidat la o funcție în stat din încrederea avută în acel personaj politic sau din convingerea că programul său politic va fi unul de succes, care va purta statul pe culmile gloriei. Cel mai adesea, în România s-a votat și se votează negativ: pentru a nu câștiga x, îl votăm pe y, ceea ce reliefează mai multe lucruri: nu există candidați perfect pregătiți, nu au capacitatea de a convinge, nu au viziune politică.

- Votul nu este întotdeauna exercitat conform propriei voințe și convingeri. Nu mai este un secret că în multe zone ale României, cetățenilor li se „sugerează” imperativ cui să acorde votul lor, fiind convinși prin pierderea ajutorului social, concediere.

- În România nu există un apetit al informării corecte despre ce se petrece în plan politic, de ce se întâmplă anumite evenimente și ce semnificație au ele. De 30 de ani, odată cu diversificarea televiziunilor, votanții au fost intoxicați cu informații politice, nu întotdeauna adevărate, dar contradictorii. Pentru un individ fără o bază cognitivă elementară, este imposibil a discerne între adevăr și minciună în aceste cazuri și, astfel, devine victima situației de la punctul de mai sus. 

- În 2019, într-o țară membră UE, campaniile electorale încă se mai fac pe baza micilor, fasolei cu ciolan și berii, nu pe baza argumentelor de sorginte politică. Candidații nu doresc să convingă rațiunea cetățeanilor, ci stomacul acestora. Există și multă strategie: se merge cu aceste „daruri” acolo unde populația este îmbătrânită, sărăcită și neinformată. Între doi mici și o halbă de bere, oamenilor li se vorbește despre cât de răi sunt contracandidații și cum nu au făcut nimic atâția ani și cât de bravi sunt ei, câte au realizat.

- Masele de oameni sunt extrem de ușor de manipulat. Acest fapt s-a întâmplat dintotdeauna: este suficient să fie convins un membru al familiei că trebuie să voteze cu x, pentru ca toți ceilalți, sau majoritatea, să îl urmeze. Puțini oameni mai reflectează și își mai pun corect întrebări față de ceea ce se petrece, nu mai au nici timp și nici răbdare să o mai facă.

- Cetățenii României contemporane și-au pierdut încrederea într-un viitor mai bun, în oameni politici implicați și binevoitori. Pe fețele bătrânilor României se citește dezamăgirea și înșelarea așteptărilor lor de la Revoluția din 1989, când totul părea posibil și binele apărea realizabil, pentru ca azi, aceștia să se resemneze că își văd copiii, plecați la muncă în străinătate, o dată la câțiva ani, că își cunosc nepoții când sunt deja mari, că trebuie să trăiască dintr-o pensie mizeră după zeci de ani munciți în condiții grele și că sunt mințiți la fiecare 4 sau 5 ani, în campanii electorale, cu același promisiuni lipsite de fond. 

- Ne lipsește responsabilitatea implicării civice. Considerăm că votul nostru nu are cum să schimbe nimic, în consecință ce rost are să ne deplasăm de acasă. Ceea ce este complet greșit, deoarece nepăsarea, delăsarea nu aduc nimic bun, nu schimbă nimicul în bine. 

Votul, votanții și votații se găsesc într-o relație de interdependență, care ar trebui înțeleasă și însușită de cei din urmă, în mod special: funcțiile de conducere în stat se obțin grație voturilor cetățenilor, motiv pentru care votații ar trebui să conștientizeze că nu le revine meritul de a se afla acolo, că nu sunt veșnici și că sunt puși acolo de votanți pentru a le servi interesele. Votații nu sunt împărați sacrosanți, iar funcția lor nu este una ereditară și viageră, așa cum s-ar putea înțelege din atitudinile lor sfidătoare.

O Duminică de neuitat...

În sfârșit, a sosit ziua mult așteptată a Unirii, Duminică, 1 decembrie 1918. După slujbele oficiate în sfintele biserici, în Sala Unirii intră cei 1228 de delegați oficiali.

Pe o scenă improvizată, la 10:30, urcă, în aclamații și urale furtunoase, membrii Consiliului Național Român Central. Aici, mai întâi, se propune Biroul Adunării, fiind desemnat ca președinte George Pop de Băsești. La orele 11:00, într-o atmosferă de puternic entuziasm, deschide Marea Adunare printr-o frumoasă și vibrantă cuvântare. Printre altele spune: „Dușmanii seculari, care ne-au ținut veacuri de-a rândul în lanțuri fizice, ne-au ținut, până ieri, înlănțuiți sufletește, înăbușind cu brutalitate toate manifestările sufletului românesc, dornic de libertate și cultură națională. Lanțurile acestei robii suntem chemați, fraților, să le zdrobim astăzi, în această Mare Adunare Națională a tuturor românilor din Ungaria și Transilvania, aici pe pământul stropit de sângele martirilor Horea și Cloșca. Vrem să zdrobim lanțurile robiei noastre sufletești, prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: unirea tuturor celor de o limbă și de o lege într-un singur și nedespărțit Stat Românesc. Lăsați-vă pătrunși, fraților, de fiorii sfinți ai acestui strălucit praznic național și, în cea mai deplină și frățească armonie, să clădim temeliile fericirii noastre naționale viitoare!” 

După încheierea cuvântărilor oficiale, "Badea George" supune Adunării spre aprobare hotărârea luată, care a fost primită cu unanimitate și cu mare însuflețire. Pe urmă, în calitate de președinte, el a anunțat această hotărâre solemnă: „Adunarea Națională a poporului român din Transilvania, Banat și părțile ungurene a primit rezoluțiunea în întregimea ei și, astfel, reunirea acestor provincii românești cu țara mamă este pentru toate veacurile decisă”.

Pentru ca treburile publice să fie cârmuite în chip constituțional, s-a propus spre aprobare Adunării lista Marelui Sfat Național, adunarea legislativă provizorie, și au fost aprobați prin aclamații cei 212 membrii ai acestui for. Toți care se aflau în Sala Unirii s-au îndreptat spre Câmpul lui Horea pentru a vesti noua și marea înfăptuire a idealului național mulțimii de oameni, adunați aici de pretutindeni. Aceștia au așteptat ceasuri întregi, în frig și lipsuri, cu răbdare, conștienți fiind de însemnătatea evenimentului crucial. Când au fost întrebați dacă vor unirea cu România, toți au răspuns un Da cu rezonanță de tunet. Tiron Albani își amintește că acest Da avea ceva supra-omenesc, căci izvora din adâncul a patru milioane de inimi, reprezentate la Alba Iulia de peste 130.000 de participanți. 

La 2 decembrie, George Pop a fost ales președintele Marelui Sfat Național. În această calitate, la încheierea ședinței, mulțumește lui Dumnezeu pentru realizarea actului măreț al Unirii, încheind cu aceste cuvinte biblice: „Acum slobozește, Doamne, pe robul Tău în pace, că am văzut mântuirea neamului meu!”. Referindu-se la acel moment emoționant, Ioan Bordea spunea: „Vocea bătrânului apostol, întretăiată tot mai mult de suspine, se stinse. Lacrimile curgeau din ochii lui înviorați de măreția momentului și, plângând el, plângeau cu toții. Erau lacrimile curate ce curgeau din ochii care au avut fericirea să vadă dezrobirea neamului; erau lacrimile de bucurie pentru cel mai mare capitol pe care românii îl înscriau în istoria neamului lor”.

De la fărădelege la lege...

În ultimul timp, observ, în  grupurile pensionarilor militari, tot mai multe articole nepotrivite cu tematica acestora. Chiar nu se poate face nimic pentru a corecta această situație deplorabilă? Nu ar trebui postate doar articole care să aibă tangență cu calitatea membrilor acestor grupuri, pensionarii militari?

De ce sunt acceptate intoxicări, prin repetarea postărilor unor articole cu iz politic cum e, de exemplu, cea care îl are ca promotor pe generalul de brigadă (r) Hermeneanu?!

Eu cred că postările din aceste grupuri ar trebui să fie realizate în două registre: unul de informare tematică a pensionarilor militari și unul cu articole ce propun soluții pentru rezolvarea problemelor pensionarilor militari.

Eu pledez pentru o inițiativă de abrogare a ordonanțelor de urgență ce au mutilat Legea pensiilor militare, dublată de măsuri de echivalare la nivel superior a pensiilor celor ce au avut același grad, funcție, vechime și grupă de muncă.

GUVERNUL ROMANIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind modificarea si completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT GUVERNUL

Luând in considerare faptul ca în acordarea pensiilor militare de stat s-a ajuns la încălcarea flagranta a principiilor de baza, general aplicabile în domeniul pensiilor, principii stipulate clar chiar în Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, printre care:

a) principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la acesta;

b) principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;

e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea și administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;

f) principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei.

apreciind ca se impune cu necesitate corelarea exacta intre principiile din sistemul pensiilor militare de stat si continutul reglementarilor din textul legii,

luand in considerere ca punerea de acord a continutului legislatiei privind pensiile militare de stat cu legislatia la zi in domeniul salarizarii militarilor prin raportarea modului de calcul a pensiilor rezervistilor militari la prevederile si in spiritul Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, este necesara,

fiind imperios necesară revenirea în România la normalitatea privind pensiile militare de stat din perioada premergătoare şi din anii imediat următori aderării României la NATO, normalitate rezultata din aplicarea directivelor şi recomandărilor Alianței şi din elaborarea şi aplicarea în acord cu acestea a unei legislații naţionale pe domeniu corecte, echitabile, nediscriminatorii,

cunoscand ca de la adoptarea si publicarea Legii nr.223 din 24 iulie 2015 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 si pana in prezent continutul acesteia a fost modificat prin trei ordonante de urgenta avand drept rezultat afectarea grava a sistemului pensiilor militare de stat , generand astfel discriminarea fatisa a pensionarilor militari in comparatie cu alte categorii de pensionari, ba mai mult a creat grave discriminari chiar in randul pensionarilor militari, restrangand nejustificat exercitiul unui drept sau al unei libertati fara a tine cont de caracterul exceptional si temporar al acesteia,

stiind ca Tratatul Uniunii Europene statueaza ca intre scopul vizat si actul adoptat trebuie sa existe o justa proportie; incalcarea acestei prevederi reiese din faptul ca in urma recalcularii pensiilor militare de stat in baza Legii nr.223/2015 amputata prin prevederile art.40 din OUG nr.57/2015, art.VII din OUG nr.59/2019 si art.84 din OUG nr.114/2018 cuantumul pensiilor recalculate sunt in medie cu 30% mai mici decat cuantumul aflat in plata pentru 68% din beneficiarii arodati asei Sectoriale de Pensii a Ministerului Apararii Nationale

constatand ca de efectele acestor limitari sunt afectati,in mod deosebit, militarii disponibilizati ca urmare a restructurarii armatei in vederea aderarii Romaniei la N.A.T.O. ,

tinand seama ca dreptul la pensie se constituie intr-o creanta a statului fata de pensionarul militar. Potrivit jurisprudentei C.E.D.O. dreptul la creanta este ocrotit in aceeasi masura ca si dreptul de proprietate,

avand in vedere ca pensia militara are in aproape toate armatele de NATO specificul ca nu sunt contributive ci sunt bugetate din fondurile structurilor de forta din care provin beneficiarii sistemului de pensii militare de stat,

constatand ca adoptarea actelor normative menţionate au fost justificate de Guvern ca avand un caracter exceptional care insa nu este motivat corespunzator in continutul ordonantelor de urgenta adoptate, contravenind astfel art.115 din Constitutia Romaniei,

aceste modificari ale Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat prin ordonantele incriminate , generand grave anomalii in respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale cu efecte negative asupra rezervei Armatei Romamiei au suscitat un real interes în rândul militarilor generand chiar actiuni de protest,

modificarile aduse legii contravin jurisprudentei Curtii Constitutionale care prin Decizia nr.20 din 2 februarie 2000 , publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 18 februarie 2000MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 18 februarie 2000 statua :

"dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare a ordinii publice - armata, poliţia şi serviciile speciale". În acest sens, se arata ca justificarea acordării şi menţinerii pensiei de serviciu, în cazul magistraţilor, rezida în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activităţi producătoare de venituri, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi în gradul ridicat de risc pe care îl presupune exercitarea funcţiei de magistrat, caracteristica de altfel comuna, astfel cum se arata în sesizare, pentru întregul personal al forţelor de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept.

Constatând ca aceste elemente care diferentiaza regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigura un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.

Un alt element comun care justifica în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraţilor şi al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implica exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuţiilor lor militarii şi magistraţii, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniforma şi dreptul de a folosi, în condiţiile legii, arme, iar, în mod corespunzător, în cazul magistraţilor, art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede dreptul acestora şi al familiilor lor de a fi protejati în situaţiile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora este supus unor ameninţări”.

Avand in vedere ca efectele ordonantelor isi fac negativ efectul asupra vietii pensionarilor militari, ca o masura legislativa in Parlament se lasa inca asteptatata apreciem că doar o abrogare expresă şi de urgenţă a textelor, în special cele , intens criticate, este de natură a readuce starea de echilibru în societatea românească şi de a permite reinstalarea unui dialog constant şi constructiv,considerând că toate acestea constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, din cauza efectelor negative ce ar putea fi generate de o interpretare neunitară a legii, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţă negative.

Avand in vedere prevederile Programului de guvernare pentru anul 2020 al carui obiectiv este ,,o pensie echitabila pentru toate categoriile de pensionari” si masura referitoare,, la apararea drepturilor istorice, legitime si morale ale militarilor romani in activitate, in rezerva si in retragere” , apare ca o necesitate obiectiva si de maxima urgenta aducerea Legii nr.223/2015, privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare, la nivelul unei reglementari care sa raspunda intocmai prevederilor constitutionale, reglementarilor istorice traditionale si a celor armatelor din tarile memnbre NATO, asigurarii si respectarii principiului echitatii si nediscriminarii pentru categoriile de pensionari, prevederi transpuse in plan legislativ prin Legea nr.217/2019 privind sistemul unitar de pensii si in curs de materializare pentru pensionarii apartinand sistemului public de pensii,

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat se modifica dupa cum urmeaza:

Articolul 28 alin. (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este stabilita ca 80% din veniturile brute, impozabile, in 6 luni consecutive , din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/ functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art.3 lit.a)-c)

Dupa alin. (2) se introduce alin. (2^1) cu urmatorul cuprins:

(2^1) De aceste prevederi beneficiaza si pensionarii militari aflati in plata la data intrarii in vigoare a prezentei legi , baza de recalculare folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este stabilita ca 80% din veniturile brute, impozabile din 6 luni consecutive din perioada cea mai favorabila din intreaga activiate actualizate conform veniturilor brute ale ale militarilor in activitate, la data intrarii in vigoare a prezentei legi

Alin. (3), (4),(5),(6),(7),(8) si (9) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, este cea prevăzută la alin. (1) şi (2). (5) În situaţia în care baza de calcul stabilită potrivit alin. (3) este mai mică decât cea stabilită potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situaţia cea mai avantajoasă.

(6) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune.

(7) Pentru personalul militar, polițiștii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte potrivit prevederilor art. 29. 13 (8) La stabilirea venitului brut nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restab

(8) Pentru personalul militar, polițiștii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte potrivit prevederilor art. 29.

(9) La stabilirea venitului brut nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 29. – (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28, fără a se putea depăşi venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului la pensie.

(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special cu o vechime cumulată de până la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală

(3) Pensia suplimentara nu intra in baza de calcul, ea platindu-se separat de pensia militara de stat , indiferent de cuantumul acesteia din urmă.

La art 29, se introduce un alineat nou (4):

(4) Pentru personalul militar detașat/mutat în afara instituțiilor publice de apărare:

a) actualizarea elementelor salariale se efectuează prin raportarea cuantumurilor la salariile minime brute pe economie din perioadele înscrise în adeverințele emise de arhive și la cel de la nivelul lunii ianuarie 2016, indicator economic, bază a salarizării, prevăzut în contractele colective de muncă.

b) Eventualele diferențe de plată, cuvenite personalului militar în cauză, începând cu 01.01.2016, ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor potrivit art 109 aln (1) și art 110 aln (1) din Legea 223/2015, cu baza de calcul actualizată potrivit dispozițiilor pct „a”, și până la punerea în plată, se acordă termen de un an de zile de la data aprobării/promulgării acestei ordonanțe de urgență/legi.

Articolul 59.se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.59 – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

Articolul 60 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:

a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;

b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.

(2) În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate.

(3) În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1) se aplică dispoziţiile cele mai favorabile.

6. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

ART. 30 (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.

(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 de ani în condiţii deosebite, respectiv mai puţin de 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 alin. (2)

7. Articolul 31 alin.(1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 31. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut.

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat, suportată de personalul prevăzut la art.1, nu va diminua soldele/salariile nete realizate lunar.

8. Articolul 33 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 33. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 32 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

9. Articolul 39 alin.(1), (2) si (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

ART. 39 (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29 şi 30.

(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 şi 26.

(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:

a) 2 pentru invaliditate de gradul I;

b) 1,5% pentru invaliditate de gradul II;

c) 1% pentru invaliditate de gradul III.

(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

10. Articolul 40 se modifica si va avea urmatorul cuprins

ART. 40 Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază avută la data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care au dreptul.

11. Articolul 55 alin.(1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

ART. 55 (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi ori concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului ori a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avută/avut la data decesului.

(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii

12. Articolul 59 alin.(1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

13. Articolul 59 alin.(2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.59 - (2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

14. Articolul 60 alin.(1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel: a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi; b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.

15. Articolul 60 alin.(2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.60 -(2) În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate.

16. Articolul 60 alin.(3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.60-(3) În anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1) se aplică dispoziţiile cele mai favorabile.

(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.

12. Articolul 64 alin.(1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.64 – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

17. Articolul 70 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 70. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.

18. Articolul 76 alin.(2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.76 alin(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat

19. Articolul 88 litera i) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.88 litera i) asigură evidenţa personalului prevăzut la art. 3 lit. a) –c), pentru contribuţiile individuale la bugetul de stat; j) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite pr

20. Articolul 92 litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.92 litera a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;

21. Articolul 94 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 94. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 92 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 93 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale

22. Articolul 108 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 108. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la bugetul de stat beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite în condiţiile art. 29, 30 şi 39, astfel:

a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

(2) Pensia suplimentara nu se supune limitarilor art.29, alin.(1) litera a) si se plateste separat de pensia de serviciu

23. Articolul 109 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 109. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

(2) Prima actualizare prevăzută la art. 60 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de maximum 12 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi. (3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se acordă, în termen de cel mult 24 de luni, începând cu luna următoare depunerii documentelor. (4) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (3), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii. (5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).

24. Articolul 110 alin.(1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 110. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie si prin actualizarea bazei de calcul la nivelul datei intrarii in vigoare a prezentei legi

25. Articolul 110 alin.(2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.110 - (2) Recalcularea pensiilor prevăzută la art. 109 si art. 110 se realizează în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, in ordinea datei deschiderii drepturilor de pensie

26. Articolul 110 alin.(4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art.110 - (4) Pensiile recalculate potrivit art.109 si art. 110 se cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin. (2).

27. Articolul 110 alin.(8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) şi alin. (5) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).

28. Articolul 111 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 111. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul

pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 şi 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată se păstrează în plată cuantumul avantajos

29. Articolul 122 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 122. – (1) În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele cărora li se deschide dreptul la pensie pot opta pentru modul de calcul al pensiei în baza prezentei legi sau a Legii privind sistemul public de pensii in vigoare la data adoptarii prezentei legi .

(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza si pensionarii militari aflati in plata la data intrarii in vigoare a prezentei legi

30. Articolul 122^1) se abroga

31. Articolul 124 se comleteaza si va avea urmatorul cuprins

Art. 124. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

f) art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit di fonduri publice in anul 2016,prorogarea unor termene , precum si unele masuri fiscal-bugetare publicata in monitorul Oficial, Partea I, nr.923 din 11 decembrie 2015, cu modificările ulterioare

g) art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative in domeniul pensiilo de serviciu publicata in monitorul Oficial, Partea I, nr.648 din 2 august 2017, cu modificările ulterioare

h) f) art.41 si 84 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.114/2015 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal –bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene publicata in monitorul Oficial, Partea I, nr.1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările ulterioare

Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

LUDOVIC ORBAN

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Marian Catal.in Predoiu

Ministrul afacerilor interne,

Marcel Ion Vela

Ministrul Apararii Nationale

Ionel Nicolae Ciuca

Ministrul finantelor publice

Vasile Florin Citu

Ministrul muncii si protectiei sociale

Victoria Violeta Alexandru

Secretarul general al Guvernului

Antonel Tanase