Se stie ca atunci cand se pleaca de la premise gresite in analizarea unei problematici se ajunge la concluzii gresite.
Consider, ca atunci cand se analizeaza o situatie pentru a se lua o decizie obligatoriu aplicabila este necesar sa se invoce principiul justitiei „Nemo judex in causa sua” (nimeni nu este judecator in cauza lui).
Am sa incerc sa lamuresc, mai jos, cateva probleme despre pensiile militare de stat.
Activitatile vietii sociale se impart in doua mari domenii: domeniul civil si domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale. Fiecare domeniu de activitate, civil si militar, are specifice mai multe profesii. Domeniul militar, pe langa profesiile de luptatori, ce actioneaza nemijlocit in campul de lupta, cuprinzand numeroase arme si servicii, cuprinde si ingineri militari, doctori militari, profesori militari, procurori militari, judecatori militari, preoti militari, pompieri militari, jandarmi etc.
Specific vietii civile este faptul ca la angajare, o persoana semneaza un contract de munca si lunar primeste un salariu corespunzator orelor lucrate, plata facandu-se la ora, iar pentru a primi o pensie semneaza alt contract si trebuie sa achite o contributie de asigurari sociale.
Specific vietii din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale este faptul ca: - “activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare” sunt similare muncii fortate (art. 42 alin. (2) din Constitutia Romaniei);
- militarul nu este platit la ora, ci la zi, neexistand ore suplimentare sau ore lucrate in zile de sarbatoare, ceea ce presupune ca el este la datorie la orice ora din zi si din noapte;
- militarul depune juramant de credinta fata de patrie prin care se obliga sa o apere chiar cu pretul vietii;
- pentru activitatea depusa primeste o solda lunara si la terminarea activitatii si la trecerea in rezerva sa primeasca o pensie militara de stat (la care a cotizat cu ani din viata).
Fiecarui domeniu de activitate ii corespunde un anumit sistem de pensii care este reglementat de o anumita lege. Exista si Sistemul de pensii administrate privat, dar care nu face obiectul acestei analize.
In prezent, in domeniul civil, exista Sistemul public de pensii care este reglementat de Legea nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii, publicata în Monitorul Oficial nr. 563 din 9 iulie 2019. In domeniul civil au mai aparut si alte legi care reglementeaza anumite pensii, numite pensii de serviciu, specifice numai anumitor profesii, dar care nu fac parte din Sistemul public de pensii. Aceste pensii sunt pensiile speciale si au aparut dupa anul 1992.
Primele idei despre pensiile civile apar pentru prima data in anul 1895 prin Legea minelor, care a instituit introducerea asigurării sociale obligatorii pentru minerii şi muncitorii din industria petrolieră, prin instituţionalizarea dreptului la pensie şi a dreptului la o indemnizaţie în cazul accidentelor de muncă, pentru ca in anul 1902 prin Legea Missir, pentru organizarea meseriilor sa se dispuna printre altele, înfiinţarea unui sistem de asigurări sociale pentru meseriaşi pe baze corporatiste. Abia in anul 1915 prin Legea Neniţescu – pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti, se instituie principiul asigurării obligatorii pentru accidente, boli şi bătrâneţe a tuturor salariaţilor care făceau parte din corporaţii (data pe care ar trebui sa o consideram ca reper in aparitia pensiilor publice).
In prezent, in domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale, exista Sistemul pensiilor militare de stat, care este reglementat de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicata în Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015. In domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale se mai aplica, pentru judecatorii si procurorii militri, articolele privind pensiile din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 684 din 8 octombrie 2007 .
Asadar, pensiile procurorilor si judecatorilor militari nu fac parte din Sistemul pensiilor militare de stat, ele fiind pensii speciale si nu pensii militare de stat.
Pensiile militarilor este o sintagma mai cuprinzatoare avand in compunere atat pensile militare de stat cat si pensiile procurorilor si judecatorilor militari si trebuie facuta distinctie intre acestea, ele fiind reglementate de legi diferite.
Pensiile militare de stat apar pentru prima data prin anul 1831, prin introducerea “Regulamentelor Organice” în cele două principate romane, cand pensia era considerată o recompensă din partea statului, pentru ca pe 03.12.1864 (data pe care ar trebui sa o consideram ca reper in aparitia pensiilor militare de stat), sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza sa apara Legea nr. 1712 asupra poziţiei ofiţerilor , care la titlul III, art. Art. XVI. prevedea ca “Solda disponibilităţii este hotărâtă 4/5 din solda activităţii” iar “solda activitatii”, era prevazuta la art XV ca “este hotărâtă după tarifele aprobate de Domn.”.
De aici se poate trage concluzia ca pensiile militare de stat sunt mai vechi decat cele ale civililor cu cel putin 50 de ani. Consider ca pensiile militare de stat, pastrand si traditia, pentru a se elimina confuziile si a nu mai fi comparate si amestecate cu celelalte tipuri de pensii, sa isi schimbe denumirea in “solde ale militarilor in rezerva si retragere”.
Daca in primul sistem obtinerea unei pensii era conditionata in primul rand de un anumit stagiu de cotizare (fara de care nu se putea obtine nici un fel de pensie) si apoi de o anumita varsta, in sistemul pensiilor militare de stat obtinerea unei pensii era conditionata in primul rand de vechimea in serviciu si apoi de o anumita varsta.
Se poate observa ca, a compara o pensie din sistemul public de pensii cu o pensie militara de stat este foarte greu de facut, deoarece nu putem compara stagiul de cotizare care se refera la bani, cu vechimea in serviciu militar care se refera la activitatea desfasurata o perioada de timp, normata la zi, deci cu ani din viata militarului.
Fiecare sistem de pensii are exceptiile lui, avand pensii care nu se incadreaza strict dupa legea sistemului, nu fac parte din el, sunt totusi reglementate atat de legea sistemului dar si de niste legi speciale, specifice unor anumite profesii, denumite pensii speciale.
Pensiile militare de stat nu pot fi considerate pensii speciale din urmatoarele motive:
1. Mod reglementare. Pensiile militare de stat sunt reglementate de o singura lege, legea care reglementeaza Sistemul pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015) in timp ce pensiile speciale sunt reglementate de doua legi, una din legile care reglementeaza unul din domeniile sistemelor de pensii (militar sau civil) si legea cea mai importanta care determina cuantumul pensiei, legea data pentru domeniul de activitate pentru care se acorda pensia speciala (Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor; Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România; Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, initial - Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic si consular al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003; Legea nr. 567/2004 din 9 decembrie 2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor; Legea nr. 7 din 11 ianuarie 2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar; Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi; Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ - Indemnizația pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean).
Majoritatea legilor speciale sunt legi de aprobare a statutelor profesiiilor pentru care se acorda pensie de serviciu, cu exceptia indemnizației pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean care este prevazuta in Codul administrativ.
Legea pensiilor militare de stat este asemanatoare cu legile similare ale altor state membre NATO, dupa care a si fost inspirata.
2. Finantarea. Pensiile militare de stat se finanteaza dintr-o singura sursa, stabilita de legea care le reglementeaza, respectiv bugetul de stat, in timp ce pensiile speciale sunt finantate din doua surse prevazute in legile care le reglementeaza (bugetul asigurarilor sociale si bugetul de stat, singura exceptie fiind a magistratilor militari unde ambele legi care le reglementeaza indicand acelasi buget – bugetul de stat)
3. Baza de calcul a pensiei. Baza de calcul a pensiei militare de stat este media soldelor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, in timp ce la pensiile speciale difera de la o profesie la alta ( la magistrati – indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii, dar fara a se preciza nici o restrictie; la personalul aeronautic civil navigant profesionist - media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni de activitate anterioare lunii în care are loc pensionarea; la membrii Corpului diplomatic și consular al României - salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută în administrația centrală, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate în administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe înainte de data pensionării; personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea - media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare; la deputati si senatori - cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată; la functionarul public parlamentar - ca la magistrati; la membrii Curții de Conturi – ca la magistrati; la primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean - cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă, in limita a cel mult 3 mandate, se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată;
4. Apartenenta la un sistem de pensii. Pensiile militare de stat apartin sistemului pensiilor militare de stat, in timp ce pensiile speciale nu apartin nici unui sistem de pensii din Romania, nici sistemului public de pensii (care are la baza principiul contributivitatii, stagiu de cotizare, calculul cuantumului pensiei care se face prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă etc.) si nici sistemului pensiilor militare de stat. Cu atat mai putin unui sistem privat de pensii.
5. Actualizarea pensiilor in raport cu soledele/salariile celor din activitate. Pensiile militare de stat nu se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza solda de grad/salariul gradului profesional si/sau solda de functie/salariul de functie al militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special (datorita modificarilor aduse Legii nr. 223/2015 prin OUG nr. 57/2016, OUG nr. 59/2017 si OUG nr, 114/2018) in timp ce pensiile speciale se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza salariul/indemnizatia bruta lunara a celor similari, in activitate. Aici se poate observa discriminarea care se creeaza intre militari si cei cu pensii speciale.
6. Procentele folosite la calculul cuantumului pensiei. Pentru pensia militara de stat pensia se calculeaza ca 65 % din baza de calcul folosita, fara a se depasi dupa adaugarea altor sporuri 85% din baza de calcul. Pentru pensiile speciale modul de calcul sta putin diferit, astfel:
- la magistrati pensia de serviciu se calculeaza ca 80% din baza de calcul iar dupa adaugarea altor sporuri sa nu depaseasca baza de calcul (adica 100%);
- la personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România pensia de serviciu se calculeaza in cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni de activitate anterioare lunii în care are loc pensionarea si nu are limita dupa adaugarea altor sporuri;
- la membrii Corpului diplomatic și consular al României 80% din baza de calcul, iar dupa adaugarea altor sporuri sa nu depaseasca baza de calcul (adica 100%);
- la personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi la personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice 80% din baza de calcul, iar dupa adaugarea altor sporuri sa nu depaseasca baza de calcul (adica 100%);
- la deputaţi şi la senatori indemnizatiile pentru limita de varsta se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată;
- la funcţionarii publici parlamentari, ca la magistrati;
- la membrii Curții de Conturi, ca la magistrati;
- la primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean, cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă, in limita a 3 mandate, se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
Si aici se poate observa discriminarea care se creeaza intre militari si unele categorii profesionale, in sensul ca militarilor li se calculeaza pensia militara de stat ca 65% din baza de calcul, in timp ce la cei cu pensii speciale este de 80% si cuantumul final al pensiei militare de stat este limitat la 85% din baza de calcul, in timp la unele pensii speciale limita este baza de calcul (deci 100%), iar altele nu au nici o limita.
7. Vechimea pensiilor. Daca pensiile militare de stat apar prima data ca solde ale disponibilitatii in anul 1864, deci de mai bine de 155 ani, pensiile speciale sunt aparute recent, dupa anul 1992 astfel: pensiile magistratilor in anul 1992; pensiile personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România in anul 2007; pensiile membrilor Corpului diplomatic și consular al României in anul 2003;
pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, in anul 2004; indemnizatiile deputaţilor şi ale senatorilor, in anul 2006; pensia funcţionarului public parlamentar, in anul 2006; pensia membrilor Curții de Conturi, in anul 1992; indemnizația pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean, in anul 2019.
Pensiile militare de stat sunt cele mai vechi pensii, devansand cu peste 50 de ani chiar si pensile din sistemul public, ale caror reglementari mai consistente apar abia in anul 1915 prin Legea Neniţescu – pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti.
Daca din punct de vedere al interdictiei sau limitarii exercitiului unor drepturi si libertati militarii se pot compara cu magistratii si membrii Curtii de Conturi, celelalte profesii care au pensii speciale neavand aceste interdictii si limitari, din punct de vedere al restrictiilor si duritatii activitatii militarilor nu exista nici o alta profesie cu care se poate compara.
Ce ii indreptateste pe militarii romani sa primeasca pensie militara de stat asa cum primesc si militarii statelor membre NATO:
- sunt singura categorie socio-profesionala ale caror activitati sunt similare muncii fortate;
- sunt singura categorie socio-profesionala care este platita la zi de munca si nu la ora;
- sunt singura categorie socio-profesionala care depune juramant fata de tara ca o va apara chiar cu pretul vietii.
- sunt printre putinele categorii socio-profesionale care au drepturi anulate si/sau reduse;
- sunt printre putinele categorii socio-profesionale care actioneaza dupa standarde europene, respectiv standarde NATO, si participa la misiuni externe la fel ca orice militar al oricarui stat membru al organizatiei;
- sunt printre putinele categorii socio-profesionale care au regulamente severe si restrictive ale activitatii lor si un risc ridicat in exercitarea profesiei (in Codul Penal exista un capitol special destinat militarilor);
- sunt printre putinele categorii socio-profesionale care au legi si regulamente care sa le reglementeze si viata.
