Ucenicii au rămas rămas împietriţi de uimire. Atunci au apărut
alături de ei două persoane îmbrăcate în straie de un alb strălucitor
(nu e greu de ghicit identitatea lor angelică) şi le-au spus: "Bărbaţi
galileieni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de
la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer." (Faptele Apostolilor 1,11) Îngerii au vestit astfel A Doua Venire a lui Hristos, de la sfârşitul vremurilor.
Despre mine
- Ionel Mesaroş
- Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei, care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa. Când am pierdut, am dobândit Credinţă, iar când am câştigat, m-am bucurat de Nădejde; ajungând, azi, să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat" cu demnitate creştină.
duminică, 30 iunie 2013
sâmbătă, 29 iunie 2013
In memoriam măicuței mele
Azi, dacă timpul ar fi avut răbdare cu mama mea și nu ar fi plecat la Ceruri în urmă cu 20 de ani, ar fi împlinit 77 de ani...
Dumnezeu să o odihnească în pace!
vineri, 28 iunie 2013
joi, 27 iunie 2013
Anton Cehov: 8 calități ale unui om educat
Clasicul rus i-a scris, in urma cu mai
mult de o suta de ani, o scrisoare fratelui sau, un pictor talentat, dar
slab de caracter si suferind de alcoolism.
Anton Pavlovici Cehov, stiind
slabiciunile fratelui sau, intotdeauna isi facea griji pentru acesta si
era mahnit din cauza atitudinii indiferente pe care Nicolai o avea fata
de darul sau. El scria: “Moare un veritabil talent rus, moare pentru
nimic. ” Incerca sa-l faca sa inteleaga ca face o mare greseala ducand
un astfel de viata.
miercuri, 26 iunie 2013
Mulțumiri
Dragi prieteni, vă mulțumesc pentru urări!
Fiind o fire romantică, un rac pur-sânge, cu bune şi rele, mă simt
copleşit de melancolie în toate momentele cruciale ale vieţii, iar la
aniversarea de astăzi clipele s-au adunat într-o horă a nostalgiei,
vestindu-mi, în şoaptă, că trecerea timpului de când a rasărit povestea
mea aici, pe pământ, e o călătorie pe care fiecare dintre noi trebuie
să o facem cât mai frumoasă pentru noi și semenii noștri.
marți, 25 iunie 2013
Cu mâine zilele-ți adaogi...
Cu mâine zilele-ți adaogi...
Cu mâine zilele-ți adaogi,
Cu ieri viața ta o scazi
Și ai cu toate astea-n față
De-a pururi ziua cea de azi.
Trecerea timpului
Mâine, 26 iunie 2013, o zi în care clipele se vor aduna într-o horă a nostalgiei, vestind, în şoaptă, trecerea timpului de când a rasărit povestea mea aici, pe pământ.
Zborul timpului
Fiind o fire romantică, un rac pur-sânge, cu bune şi rele, mă simt copleşit
de melancolie în toate momentele cruciale ale vieţii.
În urmă cu 44 de ani, pe 26 iunie 1969, am văzut lumina zilei în comuna
Băseşti, judeţul Maramureş, un meleag sfânt pentru mine, un adevărat cuib
al copilăriei din care m-am zburătăcit în anii '80, dar de care sunt
atât de legat sufleteşte încât, datorită iubirii pentru acest loc
binecuvântat, l-am rebotezat Inimioara.
Oriunde aş fi, port sălaşul naşterii mele cu mine ca pe un talisman, ca pe o comoară inestimabilă, în suflet şi în amintiri.
Dorul, ca o pasăre călătoare, zboară ca vântul spre petecul de cer unde am
admirat primul răsărit de soare ori de câte ori gândul mi se
refugiază în citadela amintirilor din copilărie.
Trecerea timpului, chiar dacă şi-a lăsat amprenta
asupra chipului meu, nu a izbutit să-şi pună pecetea şi pe felul meu de a
fi, întărind ideea că tinereţea e o stare de spirit de care se poate
bucura oricine, indiferent de numărul anilor pe care-i are în spate.
Deşi viaţa e o luptă, o confruntare din care nu am ieşit mereu
biruitor, cred că, totuşi, am fost un răsfăţat al sorţii, iar azi, la ceas
aniversar, în mijlocul celor dragi , mă simt ca în sânul lui Avraam,
fericit că mi-am găsit un sens al existenţei şi mulţumit că am trecut
cu bine peste mulţimea încercărilor vieţii !
luni, 24 iunie 2013
duminică, 23 iunie 2013
De Sânziene...
LA MULŢI ANI tuturor celor care îşi vor
sărbători mâine, de Sânziene, ziua onomastică şi celor care au venit
pe lume în 24 iunie, când prăznuim și Nașterea Sfântului Ioan
Botezătorul!
sâmbătă, 22 iunie 2013
vineri, 21 iunie 2013
joi, 20 iunie 2013
miercuri, 19 iunie 2013
marți, 18 iunie 2013
luni, 17 iunie 2013
duminică, 16 iunie 2013
sâmbătă, 15 iunie 2013
ÎNVATAREA SI MEMORIA
LECTIA
1
Alvin
Tofler: “Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel
care nu a învatat cum sa învete”
*
Puteti învata din propriile dvs. experiente cum sa învatati. Puteti învata
din experietele altora, economisind timp, bani si efort. Îmbinati-le pentru a
obtine un rezultat optim.
*
Se poate învata prin imitatie sau prin constientizare. Recomandabil este a se
respecta principiul unitatii dintre imitatie si constientizare.
*
Imitatia sau repetarea simpla chiar fara a întelege (a toci) trebuie sa fie
dupa asimilarea constientizata.
ISTORIA UMANITĂȚII pe scurt:
1. Femeia nu mai acceptă să locuiască în copac. Și plânge. Atunci, Bărbatul începe să caute o soluție și descoperă peștera.
2. În peșteră e frig. Femeia plânge. Bărbatul descoperă focul.
3. Copiii țipă de foame. Femeia plânge. Bărbatul inventează toporul, arcul și bâta și pleacă la vânătoare.
4. De la atâta carne, copilul se îmbolnăvește de scorbut și beri-beri. Femeia plânge. Bărbatul descoperă agricultura.
Mihai Eminescu: 124 ani de la adormire
“Cât timp va exista, undeva prin lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată” (Mircea Eliade)
Tot ce s-a creat după el poartă pecetea geniului sau măcar a limbii eminesciene. Rareori
un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaineitate şi
atâta fervoare cu care neamul românesc s-a regăsit în opera lui Eminescu.
Îl iubim cu toţi pe Creangă, îl admiram pe Haşdeu, învăţăm să scriem de
la Odobescu, îl respectăm pe Titu Maiorescu şi anevoie putem lăsa să
treacă mult timp fără să-l recitim pe Caragiale. Dar Eminescu este,
pentru fiecare din noi, altceva...
vineri, 14 iunie 2013
In memoriam Mihai Eminescu
La 15 iunie 1889, Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti, se
stingea pe pământ, ca să se aprindă pentru totdeauna pe cerul neamului
românesc.
Eminescu e întruparea literară a conştiinţei româneşti. El
a fost şi rămâne cea mai copleşitoare mărturie despre forma inegalabilă
pe care o poate atinge geniul creator românesc, încât Mircea Eliade
mărturisea:“Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru
şi cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele şi cerul
românesc. El este, într-un anumit fel, întruparea însăşi a acestui cer
şi a acestui pământ, cu toate frumuseţile, durerile şi nădejdile
crescute din ele. Noi cei de aici, rupţi de pământ şi de neam, regăsim
în tot ce-am lăsat în urmă, de la văzduhul munţilor noştri şi de la
melancolia mării noastre, până la cerul nopţii româneşti şi teiul
înflorit al copilăriei noastre. Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem
ca într-un dulce somn, la noi acasă.
„Astfel se stinse în al
optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi
vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul
îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji
pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele
şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor
sale.”(George Călinescu)
În loc de alte considerații, vă las în compania unor versuri ale Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu.
Cu mâine zilele-ţi adaogi...
Cu mâine zilele-ţi adaogi,
Cu ieri viaţa ta o scazi
Şi ai cu toate astea-n faţă
De-a pururi ziua cea de azi.
Când unul trece, altul vine
În astă lume a-l urma,
Precum când soarele apune
El şi răsare undeva.
Se pare cum că alte valuri
Cobor mereu pe-acelaşi vad,
Se pare cum că-i altă toamnă,
Ci-n veci aceleaşi frunze cad.
Naintea nopţii noastre umblă
Crăiasa dulcii dimineţi;
Chiar moartea însăşi e-o părere
Şi un vistiernic de vieţi.
Din orice clipă trecătoare
Ăst adevăr îl înţeleg,
Că sprijină vecia-ntreagă
Şi-nvârte universu-ntreg.
De-aceea zboare anu-acesta
Şi se cufunde în trecut,
Tu ai ş-acum comoara-ntreagă
Ce-n suflet pururi ai avut.
Cu mâine zilele-ţi adaogi,
Cu ieri viaţa ta o scazi,
Având cu toate astea-n faţă
De-a purure ziua de azi.
Priveliştile sclipitoare,
Ce-n repezi şiruri se diştern,
Repaosă nestrămutate
Sub raza gândului etern.
Epigonii
Când privesc zilele de-aur a scripturelor române,
Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine
Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri,
Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele,
Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele,
Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări.
Văd poeţi ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere:
Cichindeal gură de aur, Mumulean glas de durere,
Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist şi mic,
Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară,
Cantemir croind la planuri din cuţite şi pahară,
Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic.
Liră de argint, Sihleanu, - Donici cuib de-nţelepciune,
Care, cum rar se întâmplă, ca să mediteze pune
Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb;
Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată?
S-au dus toţi, s-au dus cu toate pe o cale ne'nturnată.
S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb.
Eliad zidea din visuri şi din basme seculare
Delta biblicelor sunte, profeţiilor amare,
Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nţeles;
Munte cu capul de piatră de furtune detunată,
Stă şi azi în faţa lumii o enigmă n'explicată
Şi vegheaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres.
Bolliac cânta iobagul ş-a lui lanţuri de aramă;
L-ale ţării flamuri negre Cârlova oştirea cheamă,
În prezent vrăjeşte umbre dintr-al secolilor plan;
Şi ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii,
Palid stinge-Alexandrescu sunta candel-a sperării,
Descifrând eternitatea din ruina unui an.
Pe-un pat alb ca un linţoliu zace lebăda murindă,
Zace palida vergină cu lungi gene, voce blândă -
Viaţa-i fu o primăvară, moartea-o părere de rău;
Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare,
Şi din liră curgeau note şi din ochi lacrimi amare
Şi astfel Bolintineanu începu cântecul său.
Mureşan scutură lanţul cu-a lui voce ruginită,
Rumpe coarde de aramă cu o mână amorţită,
Cheamă piatra să învie ca şi miticul poet,
Smulge munţilor durerea, brazilor destinul spune,
Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune,
Preot deşteptării noastre, semnelor vremii profet.
Iar Negruzzi şterge colbul de pe cronice bătrâne,
Căci pe mucedele pagini stau domniile române,
Scrise de mâna cea veche a-nvăţaţilor mireni;
Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute,
Zugrăveşte din nou, iarăşi pânzele posomorâte,
Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.
Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu basmul povesteşte - veselul Alecsandri,
Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,
Acum secolii străbate, o minune luminoasă,
Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri.
Sau visând o umbră dulce cu de-argint aripe albe,
Cu doi ochi ca două basme mistice, adânce, dalbe,
Cu zâmbirea de vergină, cu glas blând, duios, încet,
El îi pune pe-a ei frunte mândru diadem de stele,
O aşează-n tron de aur, să domnească lumi rebele,
Şi iubind-o fără margini, scrie: "visul de poet".
Sau visând cu doina tristă a voinicului de munte,
Visul apelor adânce şi a stâncelor cărunte,
Visul selbelor bătrâne de pe umerii de deal,
El deşteaptă-n sânul nostru dorul ţării cei străbune,
El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune,
Vremea lui Ştefan cel Mare, zimbrul sombru şi regal.
Iară noi? noi, epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,
Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!
Şi de-aceea spusa voastră era suntă şi frumoasă,
Căci de minţi era gândită, căci din inimi era scoasă,
Inimi mari, tinere încă, deşi voi sunteţi bătrâni.
S-a întors maşina lumii, cu voi viitorul trece;
Noi suntem iarăşi trecutul, fără inimi, trist şi rece;
Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin!
Voi, pierduţi în gânduri sunte, convorbeaţi cu idealuri;
Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri,
Căci al nostru-i sur şi rece - marea noastră-i de îngheţ,
Voi urmaţi cu răpejune cugetările regine,
Când, plutind pe aripi sunte printre stelele senine,
Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergéţi.
Cu-a ei candelă de aur palida înţelepciune,
Cu zâmbirea ei regală, ca o stea ce nu apune,
Lumina a vieţii voastre drum de roze semănat.
Sufletul vostru: un înger, inima voastră: o liră,
Ce la vântul cald ce-o mişcă cântări molcome respiră;
Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat.
Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează,
Ce tablourile minte, ce simţirea simulează,
Privim reci la lumea asta - vă numim vizionari.
O convenţie e totul; ce-i azi drept mâine-i minciună;
Aţi luptat luptă deşartă, aţi vânat ţintă nebună,
Aţi visat zile de aur pe-astă lume de amar.
"Moartea succede vieţii, viaţa succede la moarte",
Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, altă soarte;
Oamenii din toate cele fac icoană şi simbol;
Numesc sunt, frumos şi bine ce nimic nu însemnează,
Împărţesc a lor gândire pe sisteme numeroase
Şi pun haine de imagini pe cadavrul trist şi gol.
Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită
Unor lucruri n'existente; carte tristă şi-ncâlcită,
Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate.
Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea.
Rămâneţi dară cu bine, sunte firi vizionare,
Ce făceaţi valul să cânte, ce puneaţi steaua să zboare,
Ce creaţi o altă lume pe-astă lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruină,
Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, sufletul, lumină, -
Toate-s praf... Lumea-i cum este... şi ca dânsa suntem noi.
joi, 13 iunie 2013
Hristos s-a Înălțat!
Înălţarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la
Înviere şi este una dintre cele mai importante sărbători ale
creştinătăţii. Ea încheie ciclul Mântuirii Omului. Astăzi este şi Ziua
Eroilor neamului. Înălţarea este cunoscută în popor şi ca Ispasul sau
Paştele Cailor. În
acea zi de Joi din săptămâna a VI-a de după Paşti, Iisus Înviat li s-a
arătat din nou în trup ucenicilor şi Maicii Sale, i-a luat cu El în
afara Ierusalimului şi i-a dus pe Muntele Măslinilor. Acolo, i-a anunţat că vor fi "îmbrăcaţi cu putere de sus"
(anunţând astfel Pogorârea Duhului Sfânt, peste 10 zile) şi i-a îndemnat
să se împrăştie în toate colţurile lumii pentru a propovădui. În timp
ce le spunea aceste vorbe de rămas bun, Iisus i-a binecuvântat şi a
început să se ridice uşor de la pământ, până a fost acoperit de un nor.
miercuri, 12 iunie 2013
marți, 11 iunie 2013
sâmbătă, 8 iunie 2013
joi, 6 iunie 2013
Deșteaptă-te, pământ român! Biruește-ți durerea...
,, Era odinioară un neam de frați născuți dintr-o mumă și dintr-un tată... și veni acel neam într-o țară lată și mănoasă pe căile cerului de se pomenește și astăzi... Și frații se iubeau între sine și creșteau în avuție și fericire... turme nenumărate, ca stelele, pășteau în câmpii întinse... vecinii și hoții pizmuiau unirea, puterea și bogăția lor, dar le era teamă de dânșii, căci bărbăția lor îi îngrozea... și astfel acești frați trăiau fericiți, și copiii lor în moștenirea cea mare rămasă de la părinții lor... Când vreo nevoie venea dintr-o parte, ei alergau cu toții într-acolo... cădeau cu toții împreună, când vijelia mare îi dobora, dar se ridicau iarăși cu toții împreună și izbândeau... astfel se pleacă și se ridică în timp de viscol vârfurile codrilor.
marți, 4 iunie 2013
POVESTEA MĂRULUI
"A
fost odata, de mult, un măr uriaș. Un băiețel venea mereu sa se joace pe
langa el, se urca pana la varful lui, gusta din mere, adormea fericit
la umbra copacului. Ce mai! Ii placea tare mult copacul lui, iar marul
il iubea si el tare mult.
duminică, 2 iunie 2013
George Friedman, Stratfor: nici NATO şi nici UE nu vor avea grijă de România
România
trebuie să aibă grijă de ea singură, pentru că NATO şi Uniunea
Europeană nu vor face asta, a declarat la Bucureşti George Friedman,
unul dintre cei mai influenţi politologi americani şi preşedinte
Stratfor. Şeful celei mai importante agenții
private de analiză geopolitică este de părere că statul român ar trebui
să lupte pentru menţinerea suveranităţii, pe fondul unui trend european
de diminuare până la extincţie a suveranităţii naţionale.
sâmbătă, 1 iunie 2013
La Mulți Ani, copii!
Copilăria
Copilăria-i o rază de soare,
E primul şi cel din urmă cuvânt.
E ţesută-n aur şi-n mărgăritare,
Copilăria-i o adiere de vânt.
Copilăria-i un zâmbet, un vis, e veselie,
E pasărea ce-alunecă-n zare
Şi-un gând pribeag de-o veşnicie,
Copilăria-i o suavă floare.
Copilăria nu trebuie răpită,
Căci e primul nostru cuvânt
Şi o comoară prea greu găsită...
...Copilăria-i o adiere de vânt...
P.S.
Dedic aceasta postare fiului meu, Alex, dar şi copiilor din lumea întreagă și oamenilor mari cu suflet de copil!
EU
IONEL MESAROŞ
Ionel Mesaroș
VĂ MULŢUMESC PENTRU VIZITĂ ŞI VĂ MAI AŞTEPT !
Primăvara
Vară
Toamnă
Iarnă
Postări populare
Etichete
- - (6)
- 1 Decembrie (10)
- 1 Martie (3)
- 29 iunie (1)
- 3 Iulie- Ziua "Halep"- "HALEP DAY" (1)
- 30 oct. 2015 (1)
- 7 mai 1986 (1)
- 8 Martie (17)
- ADN (10)
- Al. Ioan Cuza (2)
- Alianța pentru Demnitate Națională (16)
- amintiri (2)
- aniverare (2)
- aniversare (26)
- Anul Nou (3)
- anunt (5)
- Arca Romanticilor (145)
- Argumente (1)
- Armata (1)
- Arta Fericirii (1)
- Atitudine (49)
- banc (86)
- bancuri (14)
- Băsești (8)
- biografie (2)
- campanie (1)
- campioni (1)
- capodopera (12)
- capodoperă (46)
- Caracal (4)
- caricatura (2)
- caricatură (49)
- CarolI (1)
- Călușarul de Băsești... (1)
- celebrare (1)
- Centenar (2)
- citat (5)
- citate (37)
- citate din Maica Tereza (2)
- civism (3)
- Colectiv (1)
- colind (13)
- colinde (1)
- comemorare (3)
- Comoara din Valceaua Lupilor (1)
- Comoara din Vâlceaua Lupilor (3)
- corespondenta (1)
- Coronavirus (6)
- Crăciunul (8)
- credinte populare (1)
- crez (6)
- cronica (2)
- cugetari (6)
- cugetări (66)
- cultura (2)
- cultură (2)
- Cuvinte potrivite (1)
- disc (1)
- discurs (3)
- diverse (52)
- DOC. (1)
- documentar (2)
- Dragobete (1)
- ecologie (2)
- economie (1)
- editorial (2)
- educație (2)
- Eminescu (80)
- Epigrame (1)
- eseu (7)
- etica (1)
- eveniment (10)
- Evocare (1)
- fabulă (5)
- fapt divers (1)
- femeia (1)
- film (34)
- filologie (1)
- filozofie (4)
- Florii (5)
- folclor (5)
- foto (4)
- foto-video (1)
- fragment (1)
- Francisc Hossu–Longin (1)
- gand (2)
- ganduri (34)
- gastronomie (1)
- gând (7)
- gânduri (95)
- Gânduri-videoclip (1)
- George Pop de Băsești (8)
- gramatică (2)
- Halep (3)
- hit (566)
- imagini (17)
- IMN (1)
- in memoriam (49)
- initiativa legislativa (1)
- interviu (4)
- Invataturi (1)
- invitatie (2)
- Invitaţie (1)
- istorie (26)
- istorie. (1)
- învăţături (3)
- jurnalism (4)
- Laura Dinu (1)
- leapsa (2)
- Lecții de viață (3)
- legende (2)
- Legile lui Murphy (8)
- legislativ (2)
- Licuța Pântia (1)
- Locuri de vis (1)
- mama (1)
- manifest (1)
- Marea Unire (3)
- marturisiri (1)
- maxima (61)
- maxime (259)
- maxime despre viata (1)
- maxime.citate (1)
- maximele mele (1)
- Mărțișor (2)
- medicina naturista (4)
- medicină naturistă (5)
- meditatie (1)
- mesaj (6)
- Mica Unire (2)
- model matematic (1)
- model uman (1)
- monografie (1)
- monolog (1)
- muzica (23)
- muzica folk (11)
- muzică (47)
- muzică clasică (6)
- muzică folk (18)
- muzică grecească (1)
- muzică instrumentală (11)
- muzică populară (1)
- muzică rock (4)
- muzică românească (39)
- muzică- (1)
- opinii (1)
- pamflet (4)
- Pandemie (1)
- parabolă (2)
- parodie (2)
- Paște (24)
- pensii militare (11)
- pilula umoristica (2)
- PNL (4)
- poem (11)
- poeme (1)
- poezia dacilor liberi (5)
- poezie (95)
- poezii (16)
- poezii haioase (1)
- politic (2)
- politica (217)
- politică (142)
- Popasuri Culturale Românești (24)
- portret (1)
- poveste (1)
- poveste de viață (1)
- povestire (1)
- poze (2)
- premiu (3)
- Preoții satului Băsești (1)
- priceasnă (9)
- prietenia (1)
- program (1)
- proverbe (1)
- psiho-pedagogie (1)
- psihologie (12)
- radiografia unei zile (7)
- radiografia zilei (2)
- religie (27)
- reteta (1)
- Revelion (1)
- România (4)
- Rugăciune (5)
- sanatate (2)
- sarbatori (4)
- sat (1)
- sănătate (4)
- Săptămâna Mare (1)
- Săptămâna Patimilor (1)
- sărbătoare (21)
- sărbători (11)
- Sâmbra Oilor (2)
- sceneta (1)
- scrisoare (16)
- scrisoare deschisa (1)
- scrisoare deschisă (14)
- sfârșitul lumii (1)
- social (1)
- sociologie (12)
- spiritualitate (11)
- sport (21)
- STIINTA (2)
- stiri (3)
- șlagăr (5)
- talent (1)
- tenis (2)
- testament (1)
- umor (5)
- Un zâmbet pe 16 mm... (52)
- Un zâmbet pe 16 mm... (54)
- Unii și alții (1)
- urare (21)
- urari (15)
- urări (108)
- versuri (70)
- videclip (7)
- videoclip (1068)
- videoclipuri (5)
- vidoclip (1)
- Wimbledon (2)
- zi memorabilă (1)
- Ziua Culturii Naționale (56)
- Ziua Dorului (1)
- Ziua Pământului (2)
- Ziua Renașterii Naționale (4)
- Ziua Tricolorului (1)