Despre mine

Fotografia mea
Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei, care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa. Când am pierdut, am dobândit Credinţă, iar când am câştigat, m-am bucurat de Nădejde; ajungând, azi, să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat" cu demnitate creştină.

sâmbătă, 31 decembrie 2022

Un An Nou fericit!


















         La sfârșit de An Vechi și început de An Nou, când luminile se aprind în case și în suflete, vă urez ca toate visurile să vi se împlinească! Să privim înainte cu speranţă, iubire și înțelepciune ! Speranţa să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurii şi împliniri! Un An Nou fericit! La mulți ani!

La Mulți Ani!

 "Sfârşitul unui an nu aduce nici o încheiere şi nici un început, ci o continuare, cu toată înţelepciunea pe care ne-a inoculat-o experiența."-Hal Borland



Toate au un timp al lor, un început și un sfârșit.
Anul ce azi se încheie a început sub zodia incertitudinii și a continuat, cu suișuri și coborâșuri, așezându-mă într-o matcă a firescului, nu departe de așteptări.
Luminat de torța speranței, am perceput fiecare cădere ca o lecție de viață, iar în orișice ridicare o primenire a visului de a rămâne OM.
Anul 2022 mi-a oferit de toate, mărire și decădere, bucurii și tristeți, uneori, un amalgam de paşi mărunți pe portativul existenței, din care mâine, în noul an, nu va mai rămâne decât o vagă mireasmă ce se va risipi asemenea fulgilor dalbi ce încununează creștetul brazilor, amintiri ce se vor risipi treptat, diluându-se, în final, în uitare.
În viaţă nu este nimic uşor, dar, cu siguranţă, nimic nu este imposibil…Când mi-a fost greu, am simțit mângierea îngerilor păzitori. Ei, prin vis, prin semenii de bună credință și prin șoaptele vântului m-au îmbiat să învăț din înțelepciunea naturii lecții de supraviețuire și de înălțare.
Astăzi, la cumpăna dintre ani, vă mulțumesc tuturor celor ce mi-ați ieșit în cale, chiar și aici, în universal virtual, pentru tot ceea ce mi-ați oferit în acest an, pentru prietenie, pentru sfaturi și lecții de viață!
Cu speranța unui 2023 mult mai bun decât 2022 și mai puțin bun decât 2024, vă urez, din toată inima, La Mulți Ani!
Cu considerație,
Ionel Mesaroș

duminică, 25 decembrie 2022

Crăciun fericit cu blândețe, lumină, iubire și har!

Crăciunul este despre nașterea lui Iisus. Este despre bunătate, credință, iertare, recunoștință,  familie și prietenie.

Fie ca sărbătorile de iarnă să ne aducă bucuria Crăciunului prin speranţă, spiritul Crăciunului prin pace, emoţia Crăciunului prin dragoste și ziua nașterii Mântuitorului să-l avem mereu în inimă și gând. 

Aripi de îngeri să ne atingă sufletul să ia cu ei toate supărările, lăsând lumină, speranță și pace sufletească în viața noastră. Să ningă asupra noastră doar cu bucurie și senin, cu prosperitate, zâmbete și veselie, cu sănătate și oameni dragi și peste toate cu multă iubire. 

Suflete dragi, în orice colț de lume vă aflați, vă doresc fericire, noroc,numai bine și să aveți parte de pacea pe care numai miracolul acestei sărbători o poate aduce! 

Crăciun fericit cu sănătate, sărbători alese, lumină și binecuvântări divine!

sâmbătă, 24 decembrie 2022

Crăciun Fericit!

  


Nașterea Mântuitorului să vă aducă sănătate, pace sufletească, înțelepciune, puterea de a spera la un mâine mai bun și să ne deschidă sufletele spre credință! Să aveți parte de tot ceea ce este mai frumos și bun! Crăciun Fericit!


Fam. Mesaroș

joi, 15 decembrie 2022

Viflaim cu parfum de amintiri



În anii 80, la Băsești, leagănul copilăriei mele, Viflaimul, alături de Steaua și de colinde, era unul din cele mai frumoase obiceiuri și datini de Crăciun.
Se spune din bătrâni că Dumnezeu a lăsat colindele ca, în fiecare an de Crăciun, numele cel sfânt al Domnului să ajungă în urechile oamenilor și astfel să-i abată de la calea răutăților, iar prin glasurile argintii de copii să ducă mai departe mesajul păcii betleemice.
În ajunul Nașterii Domnului, ceata de Viflaim, formată din 9 băieți de 10-14 ani, cu diverse roluri (Irod, cătana, trei crai, preotul, ciobanul și doi îngeri-cei ce purtau Viflaimul-bisericuța din lemn) ducea mesajul de la Betleem din casă în casă, cu bucurie, realizând în fiecare loc o scenetă de câteva minute, ce ilustra Minunea Crăciunului, Nașterea Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos.
Am avut onoarea de a face parte din Viflaim, interpretând de-a lungul timpului, la început, rolul îngerului, apoi cel de cioban, iar în clasa a VIII-a cel de popă (preot), alături de colegii de școală (Nelu Ovidiu Pop-fiul primarului Mihai Pop, Sile Moldovan-fiul preotului Moldovan Vasile, vecinul meu Claudiu Silaghi-fiul tehnicianului veterinar Ioniță Silaghi, Mitru Mărieș, Floricel Zah, Simion Pop, Nelu Pop de pe râpă, Gabriel Moldovan, fiul cel mic al preotului Vasile Moldovan, actualmente preot).
Odată cu intrarea în Postul Crăciunului, ceata ce alcătuia Viflaimul se stângea pentru repetiții, pe rând, la casele noastre, pentru ca să izbutim ca în Ajunul Crăciunului să putem interpreta cât mai bine rolurile pe care le aveam.
Îmi amintesc cu mare drag despre ultimul Viflaim la care am participat, deși au trecut patru decenii. Ne-am adunat în centrul satului și am început periplul Viflaimului de la Casa Parohială, întâmpinați cu emoție de părintele Vasile și de soția sa, Ana, loc de unde am primit și o frumoasă binecuvântare a alaiului și o scurtă predică prin care ne-a racordat și mai puternic la marea sărbătoare a Crăciunului. Apoi am colindat din casă în casă, poposind mai mult în două locuri unde am rămas la masă, la casa primarului, fiul său Nelu, interpretându-l pe Irod, și la familia Silaghi, unde ne-am terminat parcursul Viflaimului.
Deși era un ger de crăpau pietrele, zăpada scrâșnind sub apăsarea bocancilor, iar obrajii ne erau înghețați, pe ulițe, ceata noastră de Viflaim colinda „Viflaime, Viflaime”, „Noi umblăm a colinda”, „O ce veste minunată!”, ”Trei crai”, iar când treceam pe lângă cimitire, „O moarte ce ți-aș plăti, Viță verde Iadăra...”
Minunate și memorabile au fost acele momente din copilărie, când albul zăpezii oferea o aură aparte Crăciunului, când mirosul de brad, cozonaci, piroște (sarmale) și cârnați dominau fieștecare casă unde am dus mesajul Nașterii Mântuitorului.
De neuitat au rămas clipele petrecute în sălașul nașterii mele, în Ininioara, cum îmi place mie să-i zic locului în care mi-a rămas inima: Băsești!
Sărbători frumoase, tuturor!
Ionel Mesaroș
Sursa foto: internet

sâmbătă, 8 octombrie 2022

Străina- Outlander

  

https://sitefilme.com/online/80588/?fbclid=IwAR0iJa8P6ibH5jKmpAOBhOZhwTbUgrePzvQ3ACZq7f9AwWNHcZ9QRnT_uXw
Serialul prezinta aventurile unei calatoare in timp. La baza intrigii lui sta povestea lui Claire (Beauchamp) Randall, o tanara care a activat ca asistenta in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Ea este casatorita cu Frank Randall, istoric, posibil spion in timpul aceluiasi razboi. Actiunea incepe in1945, dupa reunirea celor doi la sfarsitul marii conflagratii mondiale. Claire se casatorise cu Frank din dragoste, iar acum se aflau in Scotia, la Inverness, incercand sa-si reia mariajul printr-o a doua luna de miere. Aflati in Scotia, Frank incearca sa adune cat mai multe date despre inaintasii sai, iar reverendul Wakefield, pasionat de perioada Jacobita, il ajuta in cercetarile sale in privinta arborelui genealogic. De la acesta afla despre stramosul sau Jonathan Wolverton Randall, supranumit Black Jack Randall, capitan de dragoni cazut in lupta de la Culloden (1746).



Coroana- The Crown

The Crown este un serial de televiziune despre domnia reginei Elisabeta a II-a creat și scrisă în principal de Peter Morgan și produs de Left Bank Pictures și Sony Pictures Television pentru Netflix. Morgan a dezvoltat serialul pe baza filmul său The Queen și mai ales din piesa sa The Audience.

 https://filmeserialegratis.net/the-crown/

Viețile altora-Das Leben der Anderen

 


Un premiu Oscar, o nominalizare Globul de Aur, 3 premii şi 3 nominalizări Academia Europeană de Film.

Filmul se concentrează pe îngrozitorul, dar uneori nevoit amuzantul sistem de observare din Germania de Est. Suntem în noiembrie 1984, iar locotenentul colonel Grubitz (Ulrich Tukur) îl însărcinează pe căpitanul Wiesler (Ulrich Mühe) să-i spioneze pe dramaturgul de succes George Dreyman (Sebastian Koch) şi pe partenera de viaţă a acestuia, Christa Maria (Martina Gedeck), cu care avea o relaţie de foarte lungă durată. Cei doi sunt nişte intelectuali rafinaţi, care fac parte din elita mondenă (ea este actriţă de cinema), aşa că viaţa care i se dezvăluie lui Wiesler îl va fascina din ce în ce mai mult…

“Nu poți schimba întreaga lume”, spune von Donnersmarck “dar te poți schimba pe tine însuți și, în acest fel, poți ajunge să schimbi lumea.”

Acțiunea filmului se petrece în anul 1984, în fosta RDG. Cu câțiva ani înainte de căderea regimului comunist, mașinăria de urmărire a activităților private ale cetățeanului funcționează perfect. Unul dintre pionii acesteia, Gerd Wiesler, un ofițer STASI deosebit de conștiincios, este numit responsabil cu urmărirea dramaturgului de succes Georg Dreyman, bănuit de gânduri mult prea liberale pentru binele său. Întregul apartament al dramaturgului este împinzit cu microfoane, ascunse cu multă grijă în pereți, telefon, etc. Pentru a putea avea subiectul mai bine sub control, ofițerul Wiesler se instalează chiar în podul clădirii în care locuia dramaturgul. De aici el ascultă, cu schimbul, toate conversațiile pe care dramaturgul le poartă, în primul rând cu prietena sa, Christa-Maria Sieland, actriță de succes. Pe parcursul acestor conversații, ofițerul STASI are ocazia să afle detalii din viața celor doi, ajungând să se implice afectiv în încercările lor de a se păstra în afara jocurilor politice ale colegilor de breaslă. Christa-Maria Sieland este curtată asiduu de superiorul lui Wiesler, Bruno Hempf, ministru, care ii cere acestuia, tot mai insistent, să găsească dovezile necesare arestării dramaturgului. Hempf îi ordonase supravegherea lui Dreyman pentru a putea ajunge, după arestarea lui, mai ușor la iubita acestuia. Christa-Maria va ceda avansurilor libidinoase ale lui Hempf, în speranța unei cariere asigurate. Sinuciderea unuia dintre cei mai buni prieteni ai artistului declanșează resortul necesar începerii ofensivei: Dreyman redactează, cu ajutorul a doi prieteni deja implicați în lupta subterană contra comunismului și folosind o mașină de scris adusă clandestin din RFG, un articol usturător referitor la numărul impresionant de sinucideri din RDG și motivele pentru care cetățenii disperați recurg la aceasta soluție. Articolul reușeste să treacă granița și este publicat în Der Spiegel. Wiesler, care participase pasiv la redactarea acestuia și cunoștea până și locul unde ascundea dramaturgul mașina de scris, refuză să îl trădeze pe autor, ba chiar sustrage mașina înainte ca agenții STASI să o poată găsi. Crista-Maria însă nu este la fel de puternică, ea cedează la interogatoriu iar mai apoi, învinsă de remușcări, se sinucide. Wiesler cade în dizgrație și este transferat la poștă, unde desface scrisori. După căderea regimului comunist, dramaturgul află că fusese pus sub urmărire și găsește dosarul, realizând, la citirea acestuia, că ofițerul Wiesler fusese de partea sa. Îl caută dar când îl găsește, neștiind ce să îi spună, nu îl abordează, preferând să îi dedice volumul – folosind însă numele acestuia de cod - proaspăt publicat, pe care Wiesler îl achiziționează, mișcat de gestul dramaturgului.


https://filmehd.se/das-leben-der-anderen-vietile-altora-2006-filme-online.html

sâmbătă, 25 iunie 2022

La răscruce de clipe...

 


Fiecare clipă e un dar, o punte între a fi sau a nu fi.

Timpul ce mi-a fost dat e un cadou. E unul sacru-doar dacă am învățat din greșeli. Cu siguranță, după anii de peregrinare prin viață am învățat ceva: că dacă ar fi să am șansa de a-mi retrăi viața, aș face-o într-un alt mod! Fără să-mi uit rădăcinile, nu m-aș ancora prea mult în trecut, aș trăi clipa, cu gândul doar la viitor! M-aș bucura de privilegiul de a fi, gustând din splendoarea fiecărui răsărit și mulțumind pentru fiecare apus, hrănindu-mi mereu speranța cu ambrozia nădejdii că am învățat ceva despre sensul vieții.
În lipsa speranței, nu simt mireasma vieții! Nu mă pot bucura de aripile pe care fiecare suflet le posedă încă din prima clipă, de aceea, zi de zi, aș exersa zborul, cutreierând cu gândul spre menirea de a fi fericit!
Eu cred că viața începe în fiecare clipă, iar frumusețea sa depinde de felul în care o înțelegem și de modul în care o prețuim. De vom alege calea potrivită, aripile sufletului ne vor ajuta să ne înălțăm spre ceea ce am visat, depărtându-ne de culmile disperării chiar și atunci când zborul e frânt, învâțând că totul ne este dat cu un rost, cel de a fi sau de a nu fi, cel de a simți sensul adevărat și corect al vieții: drumul spre împăcarea cu sine!

joi, 23 iunie 2022

Scrisoarea marelui campion la înot David Popovici, adresată revistei de specialitate "SwimSwam"

 


Motto: "Toate visele tale se pot îndeplini, dacă ai curajul să le urmezi.”– Walt Disney

"Scopul meu este să nu-mi schimb niciodată mentalitatea, să nu uit cel mai important lucru dintre toate: că sportul este distractiv.
Persoana care sunt astăzi este suma tuturor lucrurilor ce mi-au fost oferite de oamenii care mă iubesc, cu răbdare și atenție. În plus, e ceva ce este doar al meu.
Mama, tatăl meu și Adrian, antrenorul meu, sunt adulții de la care am învățat cel mai mult și îl putem include și pe fratele meu, cu 8 ani mai mare decât mine, pe această listă a profesorilor de viață.
Nu mi-am dorit niciodată jucării, mașini sau jocuri video: a fost suficient să mă lași să mă joc cu pietre, bețe și orice am găsit în parcuri și grădini pentru a mă face fericit. De exemplu, mi-a plăcut să mă joc cu gândaci. Ochii mei au fost mereu atenți să capteze noi stimuli, în cercetare constantă pentru a descoperi cum este făcută lumea, pornind de la chiar piesele care o compun.
Chiar și astăzi, în ciuda eforturilor de antrenament, de studiu, în ciuda vieții pe care o duc, nu mă pot odihni niciodată după-amiaza (…) De ceva vreme, am găsit calea de a-mi recupera energia. Opresc lumina, sting telefonul, închid ochii și mă relaxez. Nu dorm, dar folosesc acest timp pentru mine – un fel de meditație în care găsesc puterea de a înfrunta restul zilei. Acesta este motivul pentru care am început să înot.
Îmi amintesc că în apă m-am simțit imediat în locul potrivit – ca un pește. Trivial, bine, dar adevărat. Sunt slab și am brațe lungi și mâini mari. În apă, trupul meu slăbănog găsise încrederea pe care, pentru cei ca mine, este greu de găsit la acea vârstă. Din ziua aceea, apa nu a fost doar locul unde mă simt bine, ci și fabrica în care îmi pot construi visurile, îmi pot alimenta pasiunea.
L-am urmărit pe Michael Phelps în toată gloria lui. I-am studiat mișcările și tata îngheța imaginea pentru a-mi arăta greșelile pe care le făceam în apă, pentru a-mi explica că între mine și acel monstru au fost «doar» multe ore de antrenament.
Mi-a fost foarte greu să mă trezesc devreme – nu înțelegeam de ce trebuie să înot la 5.00 dimineața. Obiceiurile mele alimentare nu au ușurat situația. Sunt obișnuit să iau micul dejun cu două ore înainte de a înota. Iar antrenamentul de la 5.00 însemna să stau la masă la 3.00 dimineața. Nu a existat o singură dată când părinții mei nu mi-au făcut micul dejun, arătând dragoste infinită pentru mine și respect enorm pentru visurile mele.
Ore și ore petrecute pentru fiecare detaliu. Eu și antrenorul Adrian vorbim mult despre înot, am putea petrece zile întregi discutând despre tehnică și legende trecute, fără să ne plictisim o secundă. Potrivit multora, felul în care înot are ceva de-a face cu stilul lui Ian Thorpe. Fără îndoială, această tehnică a fost o sursă de inspirație pentru mine. 20 de ani mai târziu, sunt liber să înot așa.
Dacă mi-ar fi spus cineva, în urmă cu doi ani, că acel copil care nu poate să doarmă după-amiază se va afla în camera de apel la Jocurile Olimpice, lângă campioni precum Caeleb Dressel sau Kyle Chalmers, probabil că i-aș fi spus că e nebun sau că a fost doar un vis.
Dar acum câteva luni, s-a întâmplat cu adevărat. Eram în camera de apel la Jocurile Olimpice de la Tokyo și gândurile mele m-au surprins cumva: «E adevărat, cei din jurul meu sunt giganți ai înotului; au scris pagini importante ale acestui sport. Dar și eu sunt aici și sunt și eu un uriaș. Am câștigat acest loc, iar Jocurile Olimpice te învață că fiecare are o șansă».
M-am distrat de minune la Tokyo și sper din tot sufletul să particip la mai multe ediții, pentru că Olimpiada este altceva. O lume diferită în care poți lua prânzul sau autobuzul chiar lângă adversarii tăi.
Jocurile Olimpice sunt adevărata esență a sportului. Și de aceea nu vreau să uit niciodată cât de mult mă distrez – cât de mult îmi place să fac ceea ce fac. În timpul celui de-al doilea 50 de metri din acel 100 de metri liber, m-am trezit vorbind în apă. Nu în capul meu, ci chiar în apă – sau poate vorbeam cu apa. Am spus la fiecare două lovituri: ”La naiba, îmi place la nebunie” .

miercuri, 22 iunie 2022

DUBLU CAMPION MONDIAL-David Popovici

 


După ce în urmă cu două zile a câștigat finala în proba de 200 de metri liber, în această seară David Popovici a câștigat și finala la 100 de metri liber, după un finiș incredibil!

duminică, 12 iunie 2022

Rusalii frumoase!

 


"În Duminica Pogorârii Sfântului Duh se reaminteşte lumii că scopul ei este să se deschidă către Împărăţia lui Dumnezeu. Focul Duhului pare frumos la vedere dar el arde spinii tuturor păcatelor, distruge mizeria adunată în vistieriile sufletului, înălţându-se vioi întotdeauna spre înălţimi. Şi ne mai spune ceva această zi: că niciodată Hristosul Iisus nu va fi uitat de cei ce-L iubesc pe El. Izbucnind printre noi în chip de sărbătoare, şoapta Duhului susură blând în urechile celor care vor să audă: nu uita niciodată, nu uita vreodată că eşti creştin!"

Rusalii binecuvântate pentru toți creștinii!

 


Ziua în care prăznuim crearea Bisericii, în prima Duminică a Cincizecimii, de Rusalii, să vă mângăie sufletele cu pace, sănătate și iubire!

"Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul îşi odihneşte sufletul." -Regina Maria

duminică, 5 iunie 2022

5 Iunie-Ziua Învățătorului




 "Nu există artă mai frumoasă decât arta educației. Pictorul și sculptorul fac doar figuri fără de viață, dar educatorul creează un chip viu. Uitându-se la el, se bucură și oamenii, se bucură și Dumnezeu." -Sfântul Ioan Gură de Aur

***
„Învățătorul? Ce-i învățătorul? E-o lumină,
Ruptă din Rai, menită să vegheze,
În codrul ăstei lumi este un pom...
Crește copii...din prunc, el face OM!”
***
Pe drumul drept ce duce către școală,
O vezi ades trecând încet, tăcută...
Ca o crăiasă mirosind a flori de toamnă
Pășește-ncet, frumoasa noastră DOAMNĂ.
Subțire, aplecată- ușor de spate,
Cu iarna-n păr și soarele-n privire,
Ea trece-ncet, salută pe oricare...
Mulți o iubesc... le-a fost învățătoare.
Își amintesc de alte vremuri...era toamnă,
Când a pășit întâia oară-n școală.
Pe umeri tineri ea purta codițe
și-o regăseai pierdută-ntre fetițe...
Părea o zână ruptă din poveste,
Cu chipul blând, cu degete subțiri,
Iar vorba-i caldă, blândă și domoală
Umplea de prunci micuța noastră școală.
Ea îi iubea, pe fiecare-n parte,
Îi îndruma pe căi bătătorite,
Ei culegeau din vorba sa povețe
și adorau să scrie și să-nvețe!
De unul nu-nvăța cât trebuia,
Doamna-l certa blajin, cu vorba-nceată:
„Copile, -n viață să sădești un pom
Și carte să înveți, ca să fii OM!”
Și cei mai mulți acum sunt domni cu carte,
Și de-s țărani sunt oameni de-omenie,
Când o zăresc trecând surâzătoare
Cu toții spun: „Mi-a fost învățătoare!”
Învățătorul? Ce-i învățătorul? E-o lumină,
Ruptă din Rai, menită să vegheze,
În codrul ăstei lumi este un pom...
Crește copii...din prunc, el face OM!
Pe drumul drept ce duce către școală,
Pășește-ncet, frumoasa noastră DOAMNĂ.
Când o zăresc trecând surâzătoare
Cu toții spun: „Mi-a fost învățătoare!”
(Gabriela Munteanu)

marți, 3 mai 2022

Bine ai venit luna Mai!



O lună Mai plină de frumos! Noua lună să vă aducă: pace, speranță, credință și răbdare pentru a putea depăși tot ceea ce trăim în aceste zile grele!

Dacă tot este MAI, am niște sugestii pentru tine:
- iubește MAI mult;💕
- iartă MAI des;🙏
- zâmbește MAI larg;😁
- călătorește MAI mult;🚘✈️
- sărută MAI cu foc;💋
- îmbrățișează MAI cald;🤗
- fii MAI sincer;👏
Pe
scurt, fii tu MAI bun!

sâmbătă, 16 aprilie 2022

Sărbători Luminate!


 

DESPRE NOUA ANGAJATĂ


de Stelică Romaniuc


Ne spune şeful că-ntr-o lună
Ea a făcut progrese-n toate;
Sunt curios și ce-o să spună
Cam peste nouă luni jumate.


Fructul oprit


de Vasile Larco

În viaţa asta prost croită,
Cu frumuseţi în evantai,
Te duc atâtea în ispită,
De nu ai cum s-ajungi în Rai!



Nici prea-prea, nici foarte-foarte...

 


de Florin Rotaru


Eu pot jura la o adică,
De fata asta răpitoare,
Că nu mai e atât de mică,
Dar sigur nu mai e nici mare...


Femeia


de Constantin Tone

E cartea ce ne-am tot dorit-o,
Din vremea când eram băieţi;
Din scoarţă-n scoarţă am citit-o
Şi tot suntem analfabeţi!

PRIVELIȘTE


Stelică Romaniuc

Vecina umblă goală-n casă,
Dar o perdea-i la geam netrasă,
Lăsând cumva să se-înțeleagă,
Că n-are cine să i-o tragă.

PRETENȚIOASA


de Ion Ruse


Vecina mea acum iubește

Țintind anume parametri:

Tandrețe, avere și firește,

Un plus de șapte centimetri.

Necazuri


de Romain Rolland

Iubita mea, senină altădată,
Este-mbufnată... Nu mai pot s-o-mpac.
Nu pentru câte-i fac e supărată...
E amărâtă pentru ce nu-i fac.

Fantezie


de Dumitru Botar-Tabor

Blondă, caldă, fascinantă,
Toată numai apă vie.
Are stofă de amantă
Şi pretenţii... de soţie.

Declaraţie de amor...


de Ştefan Lipca

Ce ochi ai doamnă! Şi ce gură!
La sărutat mă ispiteşti.
Eu ţi-aş propune-o aventură
Dar... ce mă fac dacă primeşti?!

EU

EU

IONEL MESAROŞ

IONEL MESAROŞ

Ionel Mesaroș

Ionel Mesaroș

VĂ MULŢUMESC PENTRU VIZITĂ ŞI VĂ MAI AŞTEPT !

VĂ   MULŢUMESC PENTRU VIZITĂ ŞI VĂ MAI AŞTEPT !

Primăvara

Primăvara

Vară

Vară

Toamnă

Toamnă

Iarnă

Iarnă

Radio Whisper

Radio Whisper | RadioWhisper.com

Etichete