de Sorin Dumitrache
după ce că lucru-ntr-una
și-ncep dis…de dimineață…
s-a găsit acuma una
care are chef de…viață…
,,io’’ îi spun că n-am relații…
duc o viață…pe tăcute…
nu mă știu la ecuații
care au…necunoscute…
,,io’’ că nu mai am destule
cunoștințe…le-am uitat…
ea că sunt acum formule
pentru calcul…prescurtat…
ea că de-mi doresc se poate
să ajung unde voi vrea,
că există ,,derivate’’
și le știe…rezolva…
cică va găsi o cale
când am timp de un popas
să mă-nvețe…integrale…
să mă lase fără glas,
,,io’’ nu vreau să fac abstracții,
și rămân…băiatul bun…
doamnă nu mă știu la fracții
fără…numitor comun…
vreau să scap de ea și gata,
să am sufletul curat
însă nu se lasă fata
și mă bagă…în păcat…
a luat pixul și-o hârtie
și privindu-mă încet
ea mă face poezie
și mă scrie pe caiet,
cică vrea clipe sublime
drept cadou din partea mea
și să o ajut la rime
ce se pot…încrucișa…
după ce că lucru-ntr-una
și-ncep dis…de dimineață
mă omoar-acuma una
care are chef de…viață…
