De mai multă
înţelepciune are nevoie viaţa în starea de fericire decât în starea de
nenorocire, căci suferinţa sileşte pe om spre îndreptare, pe când desfătarea îl
ademeneşte spre amorţire sufletească.
Viaţa te aruncă şi în sus, te aruncă şi în jos.
Te aruncă şi în fundul prăpastiei, te poate urca şi
în vârful muntelui.
E bine ca ajuns în fundul prăpastiei să nu disperi,
iar ajuns în vârful muntelui să nu ameţeşti.
Primejdia din vârful muntelui este incomparabil mai
mare decât aceea din fundul prăpastiei.
În fundul prăpastiei, în disperare, vei găsi
resursele unei noi speranţe că te vei salva, dar dacă în vârful muntelui ai ameţit,
nu urmează decât prăbuşirea.
Iar prăbuşirea poate să fie uneori definitivă, să
nu te mai poţi ridica…
I.P.S. Bartolomeu Anania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu