Politica-ultima mea dezamăgire

În urmă cu 4 ani , am trecut pragul politicii.

După câţiva ani  de activitate intensă în PNL am ajuns să-i cunosc pe cei care cârmuiesc partidul la nivel local.

În momentul în care starea mea de sănănătate nu mi-a permis să activez am fost acuzat,în lipsă, de şantaj.E inadmisibil ca în structura de conducerea unui partid să fie utilizat un asemenea termen!E contrară moralei şi Codului Etic o asemenea acuzaţie.

Cu toate divergenţele  existente în ultimile luni între mine şi câţiva colegi de partid,divergenţe născute îndeosebi din faptul că sunt susţinătorul principiului  meritocraţiei,acuzaţia de şantaj nu are nicio acoperire.În calitate de vicepreşedinte cu probleme de statut şi regulamente nu am putut accepta  fărădelegile,fapt pentru care,în momentul în care le semnalam, mi-am atras antipatia celor favorizaţi de aceste încălcări .

Spre deosebire de alţii,eu am o „problemă” cu coloana vertebrală.Nu se poate „încovoia” după cum bate vântul interesului.

Nicăieri,nu accept derogări de la bunul-simţ.Nu m-am lăsat niciodată călcat în picioare,însă nu înseamnă că nu ştiu ce însemnă toleranţa,resemnarea,iertarea.

Admit când greşesc şi regret acest fapt,dar prefer să mă aplec doar în faţa conştiinţei mele.

Totdeauna,m-am străduit să mă achit ireproşabil de toate sarcinile primite ,cu celeritate şi în condiţii optime,însă nu pot să înghit  neadevăruri.

E împotriva firii mele să cad în genunchi în faţa cuiva,indiferent ce hram poartă.

Prefer o viaţă tihnită,fără mustrări de conştiinţă,în care realizările mele să fie oglindite de faptul că au fost opera unui om ,nu a unei lichele.