Sistemul pensiilor militare de stat

 

Încă de la început, precizez că fac parte din categorie de pensionari militari care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare: militarii disponibilizați la sfârșitul anilor ‘90, prin efectele Ordonanței 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei, convenit cu NATO. În urma acestor disponibilizări, efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni, în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Pensiile militarilor disponibilizați sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.

Studiind proiectul PL-X 199, ce va ajunge la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, noi, circa 30000 de disponibilizați din armată vom avea în mod injust pensiile drastic diminuate, dacă va fi aprobat în forma propusă și agreată de comisia pentru muncă din Camera Deputatilor.

În primul rând, se pierde grupa de muncă, efectiv, se anulează la calculul vechimii, fiind prin aceasta discriminați față de cei civili. Încă după prima decizie de pensie, vechimea luată în calcul la pensionare , la calculul pensiei , era vechime cumulată. După forma aprobată de comisia de muncă, sunt luați în calcul anii de serviciu, cei lucrați efectiv ca militar. Menționez că până acum anii de grupă de muncă mi-au fost recunoscuți, prin toate deciziile de pensie. De asemenea, în ultimii ani, grupa de muncă mi-a fost și remunerată.

În al doilea rând, un aspect injust se referă la penalități. Până acum se scădea 1% pentru fiecare an până la 25 de ani. Acum vor să scadă pensia proporțional: dacă până acum pensia mi-a fost diminuată cu 1%/an, conform proiectului penalitățile vor fi proporționale, în sensul că dacă până acum pentru 5 ani de penalități am avut pensia diminuată cu 5%, aplicând principiul proporționalității, diminuarea va ajunge la 20%.

Sunt incredibile aceste aspecte!

O explicatie...

- acele amendamente nu modifica modul de stabilire a pensiilor decit in sensul ca se introduce limitarea net la net pentru toate pensiile – inclusiv la pensiile stabilite inainte de 15.09.17 la recalcularea lor din ian.2023, precum si la cele care vor rezulta in viitor din actualizarile cu evolutia soldelor celor in activitate

- acel cuantum net minim nu este un nou mod de calculare a pensiilor. Este un cuantum minim care va fi acordat (din 01.12.20) celor care au in plata un cuantum net al pensiei mai mic decit acel cuantum net minim. Acel cuantum net minim va fi “innoit” in anii urmatori (prin folosirea noilor salarii minime brute pe economie), si va fi acordat tot celor carora cuantumurile nete (stabilite/recalculate/actualizate conform principiilor legii) vor fi mai mici decit acele cuantumuri nete minime (situatie foarte putin probabila dupa actualizarea din 2023)...

Ce spun, foarte pe scurt, acele amendamente:

- incepind cu 01.01.2023 se reintroduce actualizarea pensiilor cu evolutia soldelor celor in activitate

----- actualizare care s-ar face cu procentele de calcul din ultima decizie si cu elementele de calcul pentru functiile real indeplinite

----- actualizare care ar fi precedata de o recalculare a tuturor pensiilor, inceputa la 01.01.2023, activitate care s-ar desfasura pe o durata de 24 de luni...

----- recalculare si actualizari ale pensiilor care s-ar face prin aplicare la toate pensiile a limitarii net la net...

----- recalculare si actualizari la care se va aplica principiul raminerii in plata a cuantumului avantajos impricinatului

- incepind cu dec.2020, daca pensia neta in plata este mai mica decit un cuantum net minim, se pune in plata acel cuantum net minim

----- acel cuantum net minim se determina din solda minima bruta pe care ar avea-o impricinatul (SF+SG+Gradatii+S.C.da.+maj.7,5%... fara sporuri) determinata cu coeficientii din l.153/2017 si sal.min.pe econ. din 2020, prin aplicarea impozitului si contributiilor din 2020 (41,5%)

----- acel cuantum net minim se va pune in plata cu respectarea principiului cuantumului avantajos impricinatului... nu se va aplica tuturor “otova”...

----- acel cuantum net minim ar fi favorabil pentru multa lume dintre cei “mai vechi”, fara sporuri...

----- acel cuantum net minim s-ar stabili (cu noile sal.min.pe econ.), si s-ar pune in plata, si in 2021 si 2022)

----- acel cuantum net minim este “valabil” pentru cei cu vechime in serviciu (reala de militar) de 25 de ani si mai mare; pentru vechimi in servicu sub 25 de ani acel cuantum net minim se reduce proportional...

----- acel cuantum net minim nu va fi pentru totdeauna... va fi numai pina in ian 2023 cind pensiile se vor recalcula cu vechimile cumulate, si sporurile, din ultima decizie de pensie.

------ acel art.110^1,(3), ca dealtfel toate modificarile la art.110, nu vorbesc despre un nou mod de stabilire a pensiilor

------ modificarile la art.110 vorbesc despre modul de stabilire a unui “cuantum net minim” care sa fie platit (celor cu pensii “vechi” mici) NUMAI in perioada dec.2020 – dec.2022. Dupa ian.2023 toate pensiile urmind a fi recalculate cu soldele valabile la cea data si cu toate elementele de stabilire a procentului de calcul existente in deciziile de pensie din dec.2020... (a se vedea si ce spuneam la https://www.facebook.com/iliuta.ursuleanu/posts/2935569390010945

------ acel “cuantum net minim” avind o modalitate clara si transparenta de stabilire

------ acel “cuantum net minim” fiind “inlocuitorul” unor cuantumuri inscrise in alte amendamente mai vechi la o “anexa 2”... cuantumuri inscrise in acea anexa 2 perfect “din burta

------ acel “cuantum net minim” fiind “inlocuitorul” unor coeficienti de corectie prevazuti in alte propuneri legislative... coeficienti de corectie stabiliti tot perfect din burta

- Neclaritățile de la art.59^1, 110^2, și 110^1(2) care dau naștere la interpretări și aplicări înșelătoare care în loc să repare, distrug L-223/2015.

------ este vorba despre neclaritatilr lamurite mai sus... dar neintelese de ei

- Diminuarea cuantumului pensiei prin modificarea modului de calcul a perioadei lipsă la vechimea standard de 25 de ani, așa cum prevede art. 110^1(4).

------ acel art.110^1,(4), ca dealtfel toate modificarile la art.110, nu vorbesc despre un nou mod de stabilire a pensiilor... (*a se vedea cele spuse mai sus despre art.110.

LAMURIREA UNOR PROBLEME LEGATE DE PENSIILE MILITARE DE STAT

Se stie ca atunci cand se pleaca de la premise gresite in analizarea unei problematici se ajunge la concluzii gresite.

Consider, ca atunci cand se analizeaza o situatie pentru a se lua o decizie obligatoriu aplicabila este necesar sa se invoce principiul justitiei „Nemo judex in causa sua” (nimeni nu este judecator in cauza lui).

Am sa incerc sa lamuresc, mai jos, cateva probleme despre pensiile militare de stat.

Activitatile vietii sociale se impart in doua mari domenii: domeniul civil si domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale. Fiecare domeniu de activitate, civil si militar, are specifice mai multe profesii. Domeniul militar, pe langa profesiile de luptatori, ce actioneaza nemijlocit in campul de lupta, cuprinzand numeroase arme si servicii, cuprinde si ingineri militari, doctori militari, profesori militari, procurori militari, judecatori militari, preoti militari, pompieri militari, jandarmi etc.

Specific vietii civile este faptul ca la angajare, o persoana semneaza un contract de munca si lunar primeste un salariu corespunzator orelor lucrate, plata facandu-se la ora, iar pentru a primi o pensie semneaza alt contract si trebuie sa achite o contributie de asigurari sociale.

Specific vietii din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale este faptul ca: - “activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare” sunt similare muncii fortate (art. 42 alin. (2) din Constitutia Romaniei);

- militarul nu este platit la ora, ci la zi, neexistand ore suplimentare sau ore lucrate in zile de sarbatoare, ceea ce presupune ca el este la datorie la orice ora din zi si din noapte;

- militarul depune juramant de credinta fata de patrie prin care se obliga sa o apere chiar cu pretul vietii;

- pentru activitatea depusa primeste o solda lunara si la terminarea activitatii si la trecerea in rezerva sa primeasca o pensie militara de stat (la care a cotizat cu ani din viata).

Fiecarui domeniu de activitate ii corespunde un anumit sistem de pensii care este reglementat de o anumita lege. Exista si Sistemul de pensii administrate privat, dar care nu face obiectul acestei analize.

In prezent, in domeniul civil, exista Sistemul public de pensii care este reglementat de Legea nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii, publicata în Monitorul Oficial nr. 563 din 9 iulie 2019. In domeniul civil au mai aparut si alte legi care reglementeaza anumite pensii, numite pensii de serviciu, specifice numai anumitor profesii, dar care nu fac parte din Sistemul public de pensii. Aceste pensii sunt pensiile speciale si au aparut dupa anul 1992.

Primele idei despre pensiile civile apar pentru prima data in anul 1895 prin Legea minelor, care a instituit introducerea asigurării sociale obligatorii pentru minerii şi muncitorii din industria petrolieră, prin instituţionalizarea dreptului la pensie şi a dreptului la o indemnizaţie în cazul accidentelor de muncă, pentru ca in anul 1902 prin Legea Missir, pentru organizarea meseriilor sa se dispuna printre altele, înfiinţarea unui sistem de asigurări sociale pentru meseriaşi pe baze corporatiste. Abia in anul 1915 prin Legea Neniţescu – pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti, se instituie principiul asigurării obligatorii pentru accidente, boli şi bătrâneţe a tuturor salariaţilor care făceau parte din corporaţii (data pe care ar trebui sa o consideram ca reper in aparitia pensiilor publice).

In prezent, in domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale, exista Sistemul pensiilor militare de stat, care este reglementat de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicata în Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015. In domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale se mai aplica, pentru judecatorii si procurorii militri, articolele privind pensiile din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 684 din 8 octombrie 2007 .

Asadar, pensiile procurorilor si judecatorilor militari nu fac parte din Sistemul pensiilor militare de stat, ele fiind pensii speciale si nu pensii militare de stat.

Pensiile militarilor este o sintagma mai cuprinzatoare avand in compunere atat pensile militare de stat cat si pensiile procurorilor si judecatorilor militari si trebuie facuta distinctie intre acestea, ele fiind reglementate de legi diferite.

Pensiile militare de stat apar pentru prima data prin anul 1831, prin introducerea “Regulamentelor Organice” în cele două principate romane, cand pensia era considerată o recompensă din partea statului, pentru ca pe 03.12.1864 (data pe care ar trebui sa o consideram ca reper in aparitia pensiilor militare de stat), sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza sa apara Legea nr. 1712 asupra poziţiei ofiţerilor , care la titlul III, art. Art. XVI. prevedea ca “Solda disponibilităţii este hotărâtă 4/5 din solda activităţii” iar “solda activitatii”, era prevazuta la art XV ca “este hotărâtă după tarifele aprobate de Domn.”.

De aici se poate trage concluzia ca pensiile militare de stat sunt mai vechi decat cele ale civililor cu cel putin 50 de ani. Consider ca pensiile militare de stat, pastrand si traditia, pentru a se elimina confuziile si a nu mai fi comparate si amestecate cu celelalte tipuri de pensii, sa isi schimbe denumirea in “solde ale militarilor in rezerva si retragere”.

Daca in primul sistem obtinerea unei pensii era conditionata in primul rand de un anumit stagiu de cotizare (fara de care nu se putea obtine nici un fel de pensie) si apoi de o anumita varsta, in sistemul pensiilor militare de stat obtinerea unei pensii era conditionata in primul rand de vechimea in serviciu si apoi de o anumita varsta.

Se poate observa ca, a compara o pensie din sistemul public de pensii cu o pensie militara de stat este foarte greu de facut, deoarece nu putem compara stagiul de cotizare care se refera la bani, cu vechimea in serviciu militar care se refera la activitatea desfasurata o perioada de timp, normata la zi, deci cu ani din viata militarului.

Fiecare sistem de pensii are exceptiile lui, avand pensii care nu se incadreaza strict dupa legea sistemului, nu fac parte din el, sunt totusi reglementate atat de legea sistemului dar si de niste legi speciale, specifice unor anumite profesii, denumite pensii speciale.

Pensiile militare de stat nu pot fi considerate pensii speciale din urmatoarele motive:

1. Mod reglementare. Pensiile militare de stat sunt reglementate de o singura lege, legea care reglementeaza Sistemul pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015) in timp ce pensiile speciale sunt reglementate de doua legi, una din legile care reglementeaza unul din domeniile sistemelor de pensii (militar sau civil) si legea cea mai importanta care determina cuantumul pensiei, legea data pentru domeniul de activitate pentru care se acorda pensia speciala (Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor; Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România; Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, initial - Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic si consular al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003; Legea nr. 567/2004 din 9 decembrie 2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor; Legea nr. 7 din 11 ianuarie 2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar; Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi; Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ - Indemnizația pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean).

Majoritatea legilor speciale sunt legi de aprobare a statutelor profesiiilor pentru care se acorda pensie de serviciu, cu exceptia indemnizației pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean care este prevazuta in Codul administrativ.

Legea pensiilor militare de stat este asemanatoare cu legile similare ale altor state membre NATO, dupa care a si fost inspirata.

2. Finantarea. Pensiile militare de stat se finanteaza dintr-o singura sursa, stabilita de legea care le reglementeaza, respectiv bugetul de stat, in timp ce pensiile speciale sunt finantate din doua surse prevazute in legile care le reglementeaza (bugetul asigurarilor sociale si bugetul de stat, singura exceptie fiind a magistratilor militari unde ambele legi care le reglementeaza indicand acelasi buget – bugetul de stat)

3. Baza de calcul a pensiei. Baza de calcul a pensiei militare de stat este media soldelor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, in timp ce la pensiile speciale difera de la o profesie la alta ( la magistrati – indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii, dar fara a se preciza nici o restrictie; la personalul aeronautic civil navigant profesionist - media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni de activitate anterioare lunii în care are loc pensionarea; la membrii Corpului diplomatic și consular al României - salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută în administrația centrală, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate în administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe înainte de data pensionării; personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea - media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare; la deputati si senatori - cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată; la functionarul public parlamentar - ca la magistrati; la membrii Curții de Conturi – ca la magistrati; la primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean - cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă, in limita a cel mult 3 mandate, se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată;

4. Apartenenta la un sistem de pensii. Pensiile militare de stat apartin sistemului pensiilor militare de stat, in timp ce pensiile speciale nu apartin nici unui sistem de pensii din Romania, nici sistemului public de pensii (care are la baza principiul contributivitatii, stagiu de cotizare, calculul cuantumului pensiei care se face prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referinţă etc.) si nici sistemului pensiilor militare de stat. Cu atat mai putin unui sistem privat de pensii.

5. Actualizarea pensiilor in raport cu soledele/salariile celor din activitate. Pensiile militare de stat nu se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza solda de grad/salariul gradului profesional si/sau solda de functie/salariul de functie al militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special (datorita modificarilor aduse Legii nr. 223/2015 prin OUG nr. 57/2016, OUG nr. 59/2017 si OUG nr, 114/2018) in timp ce pensiile speciale se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza salariul/indemnizatia bruta lunara a celor similari, in activitate. Aici se poate observa discriminarea care se creeaza intre militari si cei cu pensii speciale.

6. Procentele folosite la calculul cuantumului pensiei. Pentru pensia militara de stat pensia se calculeaza ca 65 % din baza de calcul folosita, fara a se depasi dupa adaugarea altor sporuri 85% din baza de calcul. Pentru pensiile speciale modul de calcul sta putin diferit, astfel:

- la magistrati pensia de serviciu se calculeaza ca 80% din baza de calcul iar dupa adaugarea altor sporuri sa nu depaseasca baza de calcul (adica 100%);

- la personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România pensia de serviciu se calculeaza in cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni de activitate anterioare lunii în care are loc pensionarea si nu are limita dupa adaugarea altor sporuri;

- la membrii Corpului diplomatic și consular al României 80% din baza de calcul, iar dupa adaugarea altor sporuri sa nu depaseasca baza de calcul (adica 100%);

- la personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi la personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice 80% din baza de calcul, iar dupa adaugarea altor sporuri sa nu depaseasca baza de calcul (adica 100%);

- la deputaţi şi la senatori indemnizatiile pentru limita de varsta se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată;

- la funcţionarii publici parlamentari, ca la magistrati;

- la membrii Curții de Conturi, ca la magistrati;

- la primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean, cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă, in limita a 3 mandate, se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată.

Si aici se poate observa discriminarea care se creeaza intre militari si unele categorii profesionale, in sensul ca militarilor li se calculeaza pensia militara de stat ca 65% din baza de calcul, in timp ce la cei cu pensii speciale este de 80% si cuantumul final al pensiei militare de stat este limitat la 85% din baza de calcul, in timp la unele pensii speciale limita este baza de calcul (deci 100%), iar altele nu au nici o limita.

7. Vechimea pensiilor. Daca pensiile militare de stat apar prima data ca solde ale disponibilitatii in anul 1864, deci de mai bine de 155 ani, pensiile speciale sunt aparute recent, dupa anul 1992 astfel: pensiile magistratilor in anul 1992; pensiile personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România in anul 2007; pensiile membrilor Corpului diplomatic și consular al României in anul 2003;

pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, in anul 2004; indemnizatiile deputaţilor şi ale senatorilor, in anul 2006; pensia funcţionarului public parlamentar, in anul 2006; pensia membrilor Curții de Conturi, in anul 1992; indemnizația pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean, in anul 2019.

Pensiile militare de stat sunt cele mai vechi pensii, devansand cu peste 50 de ani chiar si pensile din sistemul public, ale caror reglementari mai consistente apar abia in anul 1915 prin Legea Neniţescu – pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti.

Daca din punct de vedere al interdictiei sau limitarii exercitiului unor drepturi si libertati militarii se pot compara cu magistratii si membrii Curtii de Conturi, celelalte profesii care au pensii speciale neavand aceste interdictii si limitari, din punct de vedere al restrictiilor si duritatii activitatii militarilor nu exista nici o alta profesie cu care se poate compara.

Ce ii indreptateste pe militarii romani sa primeasca pensie militara de stat asa cum primesc si militarii statelor membre NATO:

- sunt singura categorie socio-profesionala ale caror activitati sunt similare muncii fortate;

- sunt singura categorie socio-profesionala care este platita la zi de munca si nu la ora;

- sunt singura categorie socio-profesionala care depune juramant fata de tara ca o va apara chiar cu pretul vietii.

- sunt printre putinele categorii socio-profesionale care au drepturi anulate si/sau reduse;

- sunt printre putinele categorii socio-profesionale care actioneaza dupa standarde europene, respectiv standarde NATO, si participa la misiuni externe la fel ca orice militar al oricarui stat membru al organizatiei;

- sunt printre putinele categorii socio-profesionale care au regulamente severe si restrictive ale activitatii lor si un risc ridicat in exercitarea profesiei (in Codul Penal exista un capitol special destinat militarilor);

- sunt printre putinele categorii socio-profesionale care au legi si regulamente care sa le reglementeze si viata.

Consider ca Legea nr 223/2015 privind pensiile militare de stat trebuie actualizata, deoarece incalca unele prevederi ale Constitutiei Romaniei, astfel:

- in conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei si ale art.14 „Interzicerea discriminarii” din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a Libertatilor fundamentale si art. 1 din Protocolul nr. 12 de la Roma din 04.11.2000, este obligatoriu sa se modifice corespunzator legislatia in domeniu, pentru eliminarea discriminarii create intre militarii cu pensii militare de stat si celelalte categoii socio-profesionale referitoare la faptul ca pensiile militare de stat nu se mai actualizeaza in raport cu cresterea soldelor, corespunzatoare acelorasi functii, ramanand blocate, in timp ce celelalte pensii, in special pensiile speciale, se actualizeaza in raport cu cresterea salariilor, corespunzatoare acelorasi functii; Precizez ca discriminare se creeaza si intre pensionarii cu pensii militare de stat care au iesit la pensie inainte de majorarea soldelor in raport cu cei care au iesit la pensie dupa majorarea soldelor, la functii, grade, studii si vechime egale;

- in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Constitutia Romaniei “tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern” si ca urmare si prevederile referitoare la salarizarea si pensiile militarilor romani prevazute in documentele de aderare Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord trebuie sa fie aplicate intocmai, prin modificarea corespunzatoare a legislatiei in domeniu; precizez ca garantii aplicarii intocmai a documentelor de aderare a Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord sunt Parlamentul, Presedintele si Guvernul Romaniei;

- in conformitate cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei coroborate cu prevederea din Decizia CCR nr. 20/2000 referitoare la pensiile magistratilor si ale militarilor, ca “un tratament juridic asemanator magistratilor si cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare” este justificat in mod obiectiv si rezonabil si de riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective …” si ca “... nu se identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente” si deci regimul de pensionre al militarilor si al magistratilor trebuie sa fie identic (varsta de acordare, baza de calcul a pensiei, calculul cuantumului pensiei, indexarea cu rata medie anuala a inflatiei, actualizarea in raport cu cresterile salariale ale activilor, la functii similare etc.) prin modificarea/completarea in cel mai scurt timp a legislatiei din domeniu;

Consider ca un om de onoare este cel care isi respecta cuvantul dat si cu atat mai mult juramantul depus in calitate de demnitar al statului roman. Daca actualii guvernanti in frunte cu Parlamentul nu intreprind nimic pentru respectarea Constitutiei in ceea ce priveste pensiile militare de stat, ar trebui sa-si dea demisia de onoare, altfel Statul roman nu mai este stat de drept.

*******************

Bună dimineața!

Viața-i o poveste de ținut minte pentru cei ce nu vor să repete greșelile, una de neuitat pentru cei ce vor să guste din fructul sucesului altora, o poveste ce merită trăită în fiecare moment, ale căror puteri magice se împuținează și dispar, dacă nu râmâi în suflet copil!

Bucurați-vă de Darul primit, de comoara ce o poți găsi doar în tine însuți, de Viață!

An Nou Fericit!

 "În anul ce vine:

Feriți-vă de rău!

Nu plângeți, decât de bucurie!

Nu furați decât sărutări de la sfinți!

Dacă v-a trebui să pierdeți, pierdeți-vă întâi frica!

Dacă vă va fi foame, să aveți foame de iubire!

Dacă înaintarea e grea, nu fiți raci, ci măcar melci: târâți-vă,

dar nu vă abateți din drum!"-Marilena Apostu

Boala sistemului politic...

Eu, niciodată, nu am acceptat să fiu slugarnic cu cineva, sunt altfel croit, nu din plămada profitorilor politici. Niciodată nu am fost pe o listă de consiliu local, chiar dacă am fost invitat, nicicând nu am râvnit la o funcție publică, nici măcar atunci când am fost îndreptățit de rezultatele muncii mele și niciodată nu am migrat de la un partid la altul, fiind într-un singur partid până mi-am dat demisia.

Eu cred în "instituția" bunului -simț și a demnității! Sunt chestiuni de la care nu pot abdica! Meritocrația de nu va fi instalată în politică, nu voi mai trece nicicând pragul vreunui partid, contactul cu lumea politică, fiind doar prin intermediul votului.

Sunt scârbit până în măduva oaselor de politică, de putergaiul ambalat frumos în promisiuni.

De era o clasă politică responsabilă, după cazul Giulești, Colectiv, iar mai nou Piatra Neamț, nu mai exista un spital fără autorizații ISU!

De era o clasă politică responsabilă, nu era ascunsă mizeria sub preș, nu erau apărați infractorii din politică de colegii lor de partid, iar incompetenții nu ar fi la butoane!

Din păcate, în România e altfel: greșelile sunt firești, nimeni nu răspunde pentru faptele sale, traseismul politic e o strategie administrativă, iar competența e o vorbă goală, măsurabilă, de regulă, prin prisma slugărniciei față de șefi.

Crezul meu e că mai repede ne vom vindeca de Covid decât de virusul ce a infestat mediul politic!

Sistemul pensiilor militare de stat

 De mai mult de 10 ani, opinia publică dezbate subiectul pensiilor militare. Sunt întoarse pe toate părțile motivele pentru care militarii au un sistem separat de cel public pentru calculul și gestionarea pensiilor, dacă este just sau nu, sau ce au făcut ei pentru țară și în ce războaie au luptat pentru a merita așa privilegii. Pensionarii încearcă să se apere, acuzatorii lor sunt neimpresionați și subiectul încinge ciclic dezbaterile la televiziuni și în on-line. Încercăm, sine ira et studio, să vedem cum stau, de fapt, lucrurile.

În primul rând, trebuie lămurită o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivității și pensiile militare de stat. Se lasă să se înțeleagă că militarii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe și impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai greșit. Veniturile pe care militarii le obțin din solde, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public.

Și, totuși, care este principala diferență dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat?

În termenii cei mai simpli, această diferență se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe țări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.

Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt considerați ca beneficiari de pensii nesimțite, de pensii speciale, de pensii nemeritate.Sunt acuzați că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i așa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici și formule de calcul. Și nici de lozinci sau sloganuri.

Vârsta de pensionare

În Legea nr. 223/2015 2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este stabilită în funcție de anul nașterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani și trei luni, pentru cei născuți în luna octombrie 1959 și care crește progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la 60 de ani, pentru cei născuți după luna ianuarie 1970.

Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale sau alte condiții (personal aeronavigant, personal ambarcat, parașutiști sau alte categorii de persoane a căror activitate se desfășoară în condițiile menționate) cu perioade corespunzătoare. Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale (personal navigant, personal care lucrează în condiții de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, personal care își desfășoară activitatea în subteran etc).

Există și o altă categorie de pensionari militari care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare: militarii disponibilizați la sfârșitul anilor ‘90, prin efectele Ordonanței 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei. În urma acestor disponibilizări, efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni, în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Pensiile acestor militari sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.

Câți pensionari militari se află în evidența Casei Sectoriale de pensii a MApN și care este valoarea acestor pensii?

La acest moment, în evidența Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale se află aproximativ 65.000 de pensionari militari. Pensia medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a MApN este de aproximativ 3.500 lei. Aproape 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie. Doar 6% dintre pensionarii militari au pensii cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei și aproximativ 2,6% depășesc pragul de 10.000 de lei lunar (în marea lor majoritate, foști magistrați militari sau foști aviatori).

Care este media salariilor militarilor activi?

Soldele lunare nete maxime pentru ofițeri, de exemplu, se situează, în 2019, astfel: 2.681 lei pentru locotenenți, între 3.200 și 5.400 lei pentru gradele de căpitan până la locotenent-colonel, 8.300 câștigă maximum un colonel, 10.600 lei un general de brigadă, ajungându-se până la aproximativ 17.000 lei pentru generalii de patru stele. Pentru celelalte categorii de personal, soldele se înscriu între 1.900 și 6.000 lei pentru subofițeri și maiștri militari și între 1.700 și 3.800 de lei pentru soldații și gradații profesioniști. Cam acestea sunt salariile „exorbitante” ale militarilor.

Este algoritmul de calcul al pensiilor militare de stat justificat?

În primul rând, sistemul pensiilor militare de stat a fost instituit în România acum aproape 160 de ani, de Alexandru Ioan Cuza și păstrat aproape neschimbat de atunci încoace.

Motivarea de atunci era foarte asemănătoare cu cea de astăzi și este, în fapt principiul pe care îl urmează cam toate țările din lume. Găsim la articolul 4 din actuala lege a pensiilor, Legea 223 din 2015, următoarea formulare: sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României.

Avem, deci, două filoane principale prin care legiuitorul a motivat asigurarea acestui tratament pentru militari la trecerea în rezervă: compensarea riscurilor din timpul carierei militare și instituirea unor măsuri reparatorii în raport cu limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale care sunt garantate pentru restul societății. Să le abordăm pe rând.

Compensarea riscurilor

Majoritatea contestatarilor și opozanților sistemului pensiilor militare se raportează exclusiv la riscurile la care s-ar supune, mai mult sau mai puțin, militarii pe timpul carierei militare. Sunt voci care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operații, nu și pentru cei care au rămas în țară, prin cazărmi și birouri.

Să nu intrăm neapărat în logica jurământului militar, prin care militarul se angajează să-și sacrifice viața în exercitarea îndatoririlor de apărare a țării. Am putea fi acuzați de patetism, deși eroii armatei noastre căzuți la datorie, militarii răniți în misiunile executate în teatrele de operații ori în țară și familiile acestora ar fi argumente foarte puternice.

Putem fi de acord și că unii dintre militari se supun mai multor pericole decât alții, dar rămâne de văzut cum s-ar putea cuantifica în mod obiectiv aceste diferențe. Dacă ar exista astfel de metode obiective, atunci s-ar putea discuta și de pensii diferite pentru medicii care fac operații riscante față de cei care se ocupă doar cu prescrierea rețetelor. Sau ar putea fi diferențiată importanța muncii și, implicit, a drepturilor de pensie pentru actori înfuncție de rolurile jucate de-a lungul carierei, a profesorilor în funcție de rezultatele obținute de elevi, a compozitorilor în funcție de popularitatea creațiilor muzicale, a sportivilor în funcție de complexitatea disciplinei la care au obținut medalii și tot așa.

Este imposibil și nedrept să plasăm pe o scală a importanței și valorii profesiile și ocupațiile. Munca tuturor este importantă și trebuie respectată, a medicilor, a profesorilor, a muncitorilor, a militarilor, a economiștilor, actorilor, magistraților, aviatorilor, mecanicilor de locomotivă sau marinarilor, însoțitori de bord ori funcționari publici, angajați la stat ori la privat. Revenind la militari, sunt câteva elemente de punctat în ceea ce privește raportarea lor la riscurile profesionale:

• Numărul de militari rotiți în misiunile executate de Armata României în teatrele de operații, în ultimii 30 de ani, depășește 50.000.

• Modificările de natură legislativă au făcut ca participarea la aceste misiuni în teatrele de operații să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligație de serviciu. Ca atare, numărul militarilor trimiși în misiuni peste hotare va fi din ce în ce mai mare.

• În plus, foarte multe dintre acțiunile și misiunile desfășurate pe teritoriul național implică riscuri la fel de mari (operarea aeronavelor militare, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operațiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate și exemplele ar putea continua).

• După trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligații militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere și sunt scoși din evidențele armatei.

Compensarea interzicerii sau restrângerii unor drepturi și libertăți fundamentale pentru militarii activi

Cel de-al doilea pilon pe care se legitimează sistemul pensiilor militare în toate țările în care funcționează (adică aproape toate țările NATO și multe din afara Alianței) ține de drepturile și libertățile fundamentale care sunt restrânse sau chiar interzise pentru militarii în activitate. Haideți să vedem care sunt acestea, așa cum sunt ele prevăzute în Constituția României și care sunt prevederile corespondente din statutul cadrelor militare.

Dreptul la muncă

Constituția României:

Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.

Libertatea economică: Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

Statutul cadrelor militare: Cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;

b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale

Sunt situații frecvente în care, din cauza deselor schimbări de garnizoană pe care le fac militarii în evoluția în carieră, ei rămân unicii întreținători ai familiei, singurii care câștigă venituri. Însă posibilitatea de a presta activități lucrative suplimentare este restricționată, în condițiile prevăzute de statut.

Dreptul de asociere

Constituția României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

Statutul cadrelor militare:

art. 28 lit. a: militarilor le este interzis să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții publice; iar la art. 29 lit. c sunt interzise constituirea în forme de asociere cu caracter sindical ori care contravin

comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei.

Dreptul la grevă

Constituția României:

Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. c) Militarilor le este interzis să declare sau să participe la grevă.

Cu alte cuvinte, față de aceste interdicții, singura formă de protecție a militarilor în fața unor situații de tratament injust cu privire la drepturile care se cuvin oricărui salariat este doar cadrul legal asigurat de statutul cadrelor militare. Militarii nu pot apela la forme de organizare sindicală pentru apărarea drepturilor lor și nici nu pot întrerupe activitatea în nicio situație, așa cum o pot face celelalte categorii profesionale, chiar și magistrații, după cum am văzut recent.

Dreptul de a fi ales

Constituția României: Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. b) Militarilor le este interzis să candideze pentru a fi aleși în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de președinte al României.

Libertatea întrunirilor

Constituția României: Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere.

Statutul cadrelor militare: Art. 29 lit. g: participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă.

Una dintre sintagmele care au fost atribuite militarilor este și aceea de „marea mută”. Înțelegem acum că acest lucru se datorează nu lipsei de apetență pentru atitudinile civice, ci interdicției exprese din statutul cadrelor militare.

Libera circulaţie

Constituția României: Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.

Statutul cadrelor militare: art. 29 lit h: cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condițiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Deplasarea militarilor este restricționată nu doar pentru străinătate, ci și pe teritoriul național, prin regulamentele aplicate, în care sunt prevăzute proceduri de avizare a „părăsirii garnizoanei”, chiar dacă aceste deplasări se fac în timpul liber, în interes personal.

Libertatea de exprimare

Constituția României: Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

Statutul cadrelor militare: (art. 29 lit a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. De asemenea, interacțiunea militarilor activi cu mass-media este posibilă doar cu respectarea unor proceduri prevăzute de reglementările interne în acest domeniu.

În plus:

Constituția României: Munca forţată este interzisă. Dar nu constituie muncă forţată activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.

Cu alte cuvinte, militarii se află la dispoziție 24 de ore din 24. Ei pot fi chemați oricând de la domiciliu sau din timpul liber pentru îndeplinirea sarcinilor și misiunilor încredințate, pot fi solicitați să intervină în sprijinul autorităților locale și centrale pentru limitarea efectelor calamităților naturale sau vremii nefavorabile, sunt dislocați pe perioade lungi în poligoane și facilități de pregătire și instruire, fără a primi drepturi salariale suplimentare și fără posibilitatea de a refuza aceste sarcini. De altfel, refuzul de a executa un ordin legal, precum și insubordonarea reprezintă pentru militari infracțiuni pedepsite de Codul Penal.

Concluzii

Pe acest al doilea palier de argumentație, este evident că, în situația în care s-ar considera justificată eliminarea pensiilor militare de stat, în scopul tratamentului egal al pensionarilor, este necesar tratamentul egal și nediscrimnatoriu și pe timpul desfășurării vieții active. Nu putem discuta de tratament egal doar la sfârșitul carierei, ci și pe timpul acesteia.

Există două opțiuni pentru aceasta:

Interzicerea drepturilor și libertăților fundamentale menționate mai sus tuturor categoriilor de salariați, din mediul public sau privat, ceea ce evident, ar fi o aberație.

Eliminarea tuturor interdicțiilor și restricțiilor din domeniul drepturilor și libertăților fundamentale pentru militari. Aceasta ar însemna renunțarea la Statutul cadrelor militare și remunerarea militarilor potrivit Codului muncii.

Aceasta ar însemna, printre altele:

• Militarii își vor desfășura activitatea după programul de lucru valabil pentru toate celelalte categorii de salariați. Activitatea care depășește opt ore de lucru va trebui compensată în conformitate cu Codul muncii, iar menținerea activității 24 de ore din 24 în unitățile militare va trebui acoperită cu costurile și personalul suplimentar necesare pentru încadrarea în prevederile legislației muncii. Altfel spus, vom avea apărare națională opt ore pe zi, în general, cu excepții acolo unde se pot organiza schimburi de lucru.

• Militarii vor avea dreptul de a se asocia în sindicate, care să negocieze pentru ei condițiile de muncă, de salarizare, condițiile în care se acceptă executarea misiunilor cu grad ridicat de risc, condițiile în care se execută sau nu ordinele. Va fi necesară, complementar, abrogarea acelor prevederi ale Codului Penal referitoare la militari, în aspectele care vor intra în contradicție cu Codul muncii.

• Posibilitatea pentru militarii în activitate de a se înscrie în partide politice, de a face propagandă politică în unitățile militare, de a candida în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și la Președinția României.

• Posibilitatea militarilor de a declara grevă, de a organiza mitinguri și demonstrații de protest ori de câte ori se consideră nedreptățiți.

• Prestarea liberă a oricărei activități economice, afaceri, inițiative private care să completeze veniturile militarilor, în aceleași condiții cu ale salariaților din sistemul public sau privat.

Dacă ne dorim o astfel de armată, dacă putem crede că acesta ar putea fi cel mai eficient mod de a organiza sistemul de apărare și securitate națională pentru România, atunci eliminarea sistemului pensiilor militare de stat ar fi posibilă și pensionarii ar putea beneficia de același sistem de calcul al pensiilor. Tratamentul egal cu sistemul civil trebuie asigurat, așa cum arătam mai sus, pe întregul traiect profesional al militarilor, nu doar după trecerea în rezervă.

Actualul sistem al pensiilor militare de stat este departe de a fi unul perfect. În ultimii 10 ani, legistația incidentă a fost modificată de patru ori, ceea ce a creat disfuncționalități în armonizarea tuturor situațiilor.

Aceste schimbări legislative au generat și unele situații anormale, excepții, care sunt vânate cu predilecție și servite ca argumente imbatabile. Știm însă că excepțiile nu pot da măsura întregului sistem și că generalizarea unor aspecte punctuale nu servește decât intențiilor de a învrăjbi și diviza categoriile profesionale. Să sperăm că lucrurile vor fi înțelese și așezate, cu înțelepciune, în perioada care va urma.

Garanția asigurării independenței economice (salarii și pensii) a militarilor, similar celor a magistraților, în componenta securității naționale implică nu doar remunerarea la un nivel adecvat a muncii militarilor, ci și oferirea ulterior încetării activității acestora a unui nivel al pensiei cât mai apropiat de cel al soldelor avute înainte de pensionare, în acest sens fiind prevederile unei serii de recomandări și avize ale organismelor internaționale cu preocupări în domeniul militar. Independența financiară a militarului - componentă indubitabilă a securității naționale, ca esență a conceptului de „stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”-, se poate regăsi în documentele internaționale ale căror prevederi nu pot fi ignorate, având în vedere angajamentele luate de statul român în procesul de aderare la NATO.

Se impune a fi menționată Decizia nr.20 din 21 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000, în cuprinsul căreia instanța constituțională a realizat o amplă analiză a modului în care documentele internaționale trebuie privite, inclusiv din perspectiva prevederilor art.20 și art.53din Constituție. La nivel de principiu constituţional, este o obligaţie în sarcina Parlamentului României de a „legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a unui trai decent militarilor''. Astfel, constatând că elementelecare diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ REȚINE CĂ ,,INSTITUIREA PENSIEI DE SERVICIU PENTRU CADRELE MILITARE ȘI PENTRU MAGISTRAȚI NU REPREZINTĂ UN PRIVILEGIU, CI ESTE JUSTIFICATĂ ÎN MOD OBIECTIV, EA CONSTITUIND O COMPENSAȚIE PARȚIALĂ A INCONVENIENTELOR CE REZULTĂ DIN RIGOAREA STATUTELOR SPECIALE CĂRORA TREBUIE SĂ LI SE SUPUNĂ MILITARII ȘI MAGISTRAȚII'', fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept, prevăzută prin art.1 alin.(3) din Constituţie”

Prin urmare, includerea obligației statului de a asigura stabilitatea financiară a militarilor, inclusiv ulterior pensionării acestora, între garanțiile ce asigură securitatea națională trebuie statuată, prin deciziile Curţii Constituţionale. Asigurarea stabilității financiare implică, însă, nu doar obligația de a menține dreptul militarilor la pensia de serviciu(ocupațională), ci și pe aceea de a nu suprima în mod nejustificat cuantumul acestui drept. Prin urmare, această obligație a statului de a asigura stabilitatea financiară a militarilor, ca o componentă a securității naționale, este în mod flagrant încălcată prin legiferări succesive în ultimii 11 ani de natură să genereze, sub aparența echității sociale, o suprimare a drepturilor militarilor pensionați, stabilite în baza legii. În acest sens, trebuie luat în considerare că „nu se poate face abstracție de faptul că, în toate ţările Uniunii Europene, este prevăzută prin lege organicăobligativitatea statului de a garanta militarilor, odată cu retragerea din activitate, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii, fixându-se pensii reprezentând 75 - 80% din această ultimă remuneraţie”. În numeroase state europene, statutul cadrelor militare, precum și pensia de serviciu fac obiectul unei legi speciale, întemeiată, în principal, pe specificul activității militarilor, pe rolul și importanta lor socială, pe riscul profesional, precum și pe incompatibilitățile și interdicțiile instituite prin Constituție sau prin lege. În toatestatele membre NATO este instituită obligația statului de a garanta militarului la încetarea activitățiiplata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei renumerații, fiind astfel transpuse adecvat Directivele nr.86/378/CEE și nr.96/97/CEE și fixându-se pensii între 70-85% din această renumerație. În acest context, prezintă relevanță și faptul că, potrivit directivelor, „criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupațional sunt: a) să se refere la o categorie particulară de lucrători; b) să fie direct legat de perioada de serviciu; c) pensia să fie calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului”. Trebuie invocatăCauza Beune C-7/1993, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia „ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și „media salariilor din ultimele luni de angajare”.

Pensia militară de stat trebuie înțeleasă ca având un efect compensator al privațiunilor, îngrădirilor și incompatibilităților suferite pe toată durata exercitării profesiei, a obligațiilor militare după pensionare, iar nesocotirea jurisprudenței naționale și internaționaleîn materie constituie o încălcare gravă a dreptului U.E. Dreptul militarilor la pensia de serviciu(ocupațională) constituie un element aflat în indisolubilă legătură cu statutul cadrelor militare și cu Jurământul militar. O lege care ar modifica un element structural al statutului cadrelor militare, dreptul acestora la pensie de serviciu(art. 85) ar conduce implicit la anularea Secțiunii a 3-a ,,Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți''.

Cu privire la principiul egalității în fața legii , principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. În legătură cu specificul profesiei de militar, Guvernul și legiuitorul sunt obligați să țină seama de statutul cadrelor militare, atât în perioada în care militarii își desfășoară activitatea, cât și după ieșirea la pensie, drepturile să fie garantate prin lege, care să permită îndeplinirea atribuțiilor în mod corespunzător. În consecință, statul trebuie să asigure resursele necesare desfășurării activității militarilor în bune condiții, fără a exista riscul timorărării continue a acestora la faptul că după perioada activă, în care sunt supuși unor incompatibilități și interdicții, precum și unor responsabilități și riscuri pe care le implică exercitarea acestei profesii, vor fi supuși unei insecurități economice și incertitudine în ceea ce privește dreptul la o pensie de serviciu(ocupațională). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale.

In memoriam "Colectiv"

Se împlinesc 5 ani de la tragedia care a îndoliat zeci de familii, a îndurerat o țară întreagă și a produs schimbări minore, nesemnificative.

In memoriam acad. dr. Virgil Enătescu (1940- 22 oct. 2020)

Acad. dr. Virgil Enătescu a fost o personalitate ce a marcat istoria Sătmarului din ultimii 60 de ani, contribuind în mod definitoriu la evoluția societății sătmărene prin implicarea sa în viața comunității.
A fost medic psihiatru şi informatician, inventatorul psihiatriei cibernetice, un om de știință pe care americanii l-au inclus în topul celor 500 de genii ale secolului al XX-lea.
A fost în permanenţă preocupat să scoată la lumină tot ce a acumulat de-a lungul a zeci de ani de activitate în slujba omului suferind. Munca-i laborioasă concretizată în sute de articole, participările la importante conferinţe în ţară şi peste hotare, dar şi caracterul inovator al cercetărilor sale i-au adus binemeritata recunoaştere naţională şi internaţională.
A frecventat şi onorat cu lucrări şi comunicări Cercul de Bionică de la Timişoara, Cercul de Filozofi a şi Metodologia Medicinii al Academiei Române.
A susţinut primul doctorat în 1977 la Institutul de Medicină şi Farmacie Timişoara, definind un nou domeniu – analiza comunicării extraverbale în care include şi studiul desenului. Al doilea doctorat îl susţine la Academia Română în domeniul antropologiei culturale.
Este membru al Academiei Române şi preşedinte a numeroase foruri şi comisii ştiinţifice interne şi internaţionale.
Din studenţie, a fost pasionat de partea de cercetare experimentală, fapt ce i-a dezvoltat un mod de gândire iniţiat în lumea medicală de Claude Bernard (1856), cel care a pus bazele medicinii experimentale.
Dr. Virgil Enătescu a semnat şapte cărţi şi monografii, peste 350 de articole ştiinţifice, a participat la 140 de conferinţe medicale interne şi intenaţionale şi să nu uităm nici de cele opt brevete de invenţie şi două certificate de inovator care se leagă de numele său.
A fost consilier judeţean şi municipal PNL, timp de patru mandate.
Am avut onoarea să-l cunosc pe domnul academician în 2009, când făceam parte din Biroul Politic al PNL Satu Mare.
În calitate de jurnalist, i-am luat un interviu în 2012. Cu această ocazie am redescoperit valențele sale umane, un OM Frumos și Mare Român! De asemenea, a fost un aristocrat al spiritului, prin generozitatea de a însufleți generații și prin puterea de a inspira viitorul.
Acad. Virgil Enătescu s-a remarcat prin noblețea, eleganța și forța discursului, ceea ce a făcut să fie respectat de toți sătmărenii.
Personalitatea marcantă a domniei sale va dăinui veșnic în inimile locuitorilor județului Satu Mare. A fost pentru noi un adevărat reper de moralitate, profesionalism și unicitate. Datorită acestor remarcabile valori care l-au călăuzit în viață și carieră, numele doctorului VIRGIL ENĂTESCU va rămâne mereu întipărit în inimile sătmărenilor.
Odihnă veșnică, domnule academician!😔 Veșnică să vă fie pomenirea!
Mulțumesc lui Dumnezeu că am fost contemporan cu Dumneavoastră și că v-am cunoscut!
Sincere condoleanțe familiei!

https://www.satmareanul.net/2011/07/27/acad-dr-virgil-enatescu-%E2%80%93-o-viata-inchinata-stiintei/?fbclid=IwAR1MX26aR4n0DZQnhL-Jz0K6dbER0U1FCGQYmWxRNqHfxdoU8SVXIrF7aS0

https://adevarul.ro/locale/satu-mare/povestea-unuia-cele-doua-genii-viata-romania-doctorul-enatescu-citeam-noaptea-ascuns-baie-1_574c55395ab6550cb876f2e3/index.html?fbclid=IwAR39c0j-W_xvSagUag5xPkz_-S2RMzUxAWXW6vircWUCtWFDrJY1s-ZLSKw

https://adevarul.ro/locale/satu-mare/academician-dr-virgil-enatescu-inventatorul-psihiatriei-cibernetice-fost-inclus-cele-500-genii-secolului-xx-1_54e4e6f3448e03c0fdbfe1f4/index.html?fbclid=IwAR3WL63MCOIRi9nx9AzPrf9bn-9hlL5hSJYgROdfbiyYe0G19OZgYxinb_s

"Altă întrebare"

 „Politica nu are principii. Are numai interese.”- Octavian Paler

Un vot în plenul reunit al celor două camere pentru Consiliul Legislativ a evidențiat apropierea USR de PSD și izolarea PNL. Un gest politic în totală discordanță cu sloganul USR, "O Românie fără hoție", care i-a dat încrederea sa celebrului Florin Iordache, "Altă întrebare", cel care prin succesul de ieri ne mai oferă gestul simbolic din imagine celor ce am fost împotriva OUG 13 și mutilării legilor justiției!
Funcția de președinte al Consiliului Legislativ este pe viață. Şefii de aici, numiţi prin votul senatorilor şi deputaţilor, nu au o limită de mandat şi nu există nicio procedură prin care să poată fi revocaţi.

Alegeri locale Satu Mare 2020

                                                                                                                                                                                   Când apreciezi rezultatele la alegeri, trebuie să-ți alegi corect reperele!

După aceste alegeri, PNL Satu Mare trebuie să-și schimbe optica, să arate ca un partid național, nu aghiotant al UDMR. Asta înseamnă, printre altele, schimbări de strategie, unitate de acțiune și Meritocrație! De asemenea, PNL Satu Mare ar trebui să ia ca reper administrațiile liberale din Cluj Napoca și Oradea, modele de dezvoltare urbană pentru întreaga Românie! Deși nu mai fac politică, fiind om de drepta, am simpatizat cu PNL, dar sunt deranjat de ceea ce întâmplă în interiorul partidului. Interesele meschine și orgoliile, dacă nu vor fi stăvilite, vor distruge acest partid! Este foarte clar, cei care pierd trebuie să fac un pas în spate! Adrian Albu a obținut un scor slab pentru primărie.Adrian Cozma nu a câștigat președinția Consiliului Județean, dar a obținut un scor foarte bun. În concluzie, depinde la ce reper te raportezi, când faci asemenea analize!

https://obiectiv-sm.ro/2020/09/28/lista-completa-si-finala-a-tuturor-primarilor-din-judetul-satu-mare/?fbclid=IwAR1zZAdfOgURTpvmPmTqN2b1borNQxEaweJ0baXE6qez76SxVUjZcVAZzpA

https://portalsm.ro/2020/09/grafic-rezultate-finale-alegeri-consiliul-judetean-satu-mare/

Eu cu cine votez?!

Se apropie momentul alegerilor electorale pentru locale, aspect anunțat, cu surle și trâmbițe, și prin personalizarea pozei de profil de pe Facebook de către candidați sau susținătorii acestora.
Eu nu-mi voi personaliza fotografia de profil, nefiind trup și suflet cu niciun partid.
Fiind indecis, cu toate că am fost ofertat pe un loc eligibil pe lista unui partid, chiar dacă nu sunt membru, probabil, dacă nimic nu se schimbă în următoarele săptămâni, decizia o voi lua în cabina de vot.
Sunt deranjat că majoritatea partidelor au trecut la racolări, încurajând traseismul politic, fenomen pe care nu-l accept. Alții își amintesc de alegători doar în precampanie sau în campania electorală.
Studiind listele pentru consiliul local din partea partidelor de care sunt interesat, mi s-a făcut silă, observând că nu prevalează pentru primele poziții meritocația, ci prieteniile, nepotismul...Să nu mai amintesc că tolba de promisiuni este plină cu proiecte utopice!
E tot mai clar că anul acesta pentru mine va fi greu să decid!