Pensiile militare sunt menționate de izvoarele istorice, ca existență, odată cu înființarea primei structuri militare pământene. Acestea au fost prevăzute în ”Regulamentele ostășești” încă din anii 1829 - 1830. ”Primul Regulament ostășesc” pentru structura militară organizată în Muntenia cuprindea ”principii pentru organizarea armatei și în legătură cu drepturile bănești ale ofițerilor, pensii și socoteli bugetare”. La fel și pentru structura militară organizată în Moldova.
După Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 s-a creat contextul prielnic pentru constituirea Armatei Naționale moderne. Printre primele măsuri luate după Unire au fost cele care au vizat reorganizarea conducerii centrale a armatei. Ministerul de Război devenea cea mai mare autoritate în ramura ostășească, după șeful Statului. În scopul realizării unei conduceri unice a armatei, la 12 noiembrie 1859, s-a înființat Corpul de Stat Major General al Principatelor Unite. Din rațiuni ”de economie și utilitate generală”, prin Ordonanța Domnească nr.417 din 30 august 1860 au fost unificate într-o singură administrație, pusă sub ordinele ministrului, cu reședința la București, ambele intendențe și administrații militare din Moldova și Țara Românească. Astfel că, în anul 1861 se pun în aplicare primele regulamente militare: Regulamentul administrației și contabilității corpurilor de trupă, Regulamentul soldelor și pensiilor militare, Regulamentul spitalelor.
Ca urmare a modernizării și fuziunii structurilor militare și Administrația cunoaște o serie de adaptări astfel:
- în anul 1861 se înființează Consiliul de administrație al corpului;
- în anul 1862, prin Decretul nr.202 din 09 octombrie se fixează o nouă organizare a Ministerului de Război pe două direcții :
- Direcția I-a, personal și operații ;
- Direcția a II-a, administrație generală compusă din două două secții :
- secția I-a, fonduri, ordonanțări, verificări;
- secția a II-a, buget, pensii, gratificări, arhivă.
La 03.12.1864, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, prin Legea nr.1712 asupra poziției ofițerilor, la Titlul III, Art. XVI se reglementa că ”solda disponibilității este hotărâtă la 4/5 din solda activității”, iar la art. XV că ”este hotărâtă după tarifele aprobate de Domn”. ”Solda disponibilității” reprezinta pensia celor aflați în rezervă.
După ”Legea Puterii Armate” din 1868 care stabilea, printre altele, că Ministerul de Război ”administrează și dirige interesele armatei în numele Domnitorului și în conformitate cu legile statului”, prin decrete și acte normative s-au realizat modificări succesive în drepturile de personal și în structura organizatorică a ministerului, inclusiv a celei administrative astfel:
- prin Înaltul Decret nr. 53 din 16 ianuarie 1870 structura ministerului a fost organizată pe direcții. Pentru administrarea fondurilor, competențele reveneau Direcției a III-a contabilitate în a cărei componență intra și structura care gestiona pensiile militare.
- prin Înaltul Decret nr.312 din 01 februarie 1889 a fost promulgat Regulamentul serviciului interior care a adus transformări semnificative în organizarea Ministerului de Război.
Administrația centrală cuprindea două direcții generale, fiecare dintre acestea aveau în compunere direcții de serviciu. Într-una dintre aceste direcții funcționa și structura de pensii. 2/8
Regele Carol I ”pentru a se pune administrația Ministerului de Război în stare de a lucra cu continuitate și autoritate și a se concentra personalul într-una și aceeași direcție, astfel ca principiile legilor și regulamentelor să fie aplicate în același sens, oricare ar fi arma din care ofițerul ar face parte, căci altfel s-ar putea întâmpla să se dea soluții diferite pentru cazuri analoge” a aprobat prin Înaltul Decret nr.6625 din 20 mai 1891 un nou regulament prin care cele trei direcții, a VII-a contabilitate, a VIII-a control și a X-a serviciul pensiilor militare, au fuzionat sub denumirea de Direcția a VII-a a contabilității, controlului și pensiilor în structura căreia intra secția a III-a pensii.
- în anul 1894, prin Înaltul Decret nr. 3550 din 02 noiembrie, s-au adus modificări la Regulamentul serviciului interior al Ministerului de Război în ceea ce privește sectorul de contabilitate, control. Direcția a VII-a a contabilității, controlului și pensiilor se regăsește în organica ministerului sub denumirea Direcția a VIII-a. În secțiunea II – controlul central - se afla Biroul III care avea ca atribuții:
- stabilirea drepturilor de pensie cuvenite militarilor sau moștenitorilor lor;
- lichidarea (plata) drepturilor cuvenite și eliberarea titlurilor de pensie (deciziilor,mandatelor de plată);
- registrele matricole ale pensionarilor și anuarul lor;
- ajutoarele militarilor reformați fără drept de pensie.
- prin Decretul nr.2752 din 24 iulie 1897, Direcția a VIII-a și-a schimbat denumirea în Direcția a VIII-a control, contencios, pensii, fiind organizată pe trei birouri. A funcționat sub această denumire până în anul 1899.
- prin Înaltul Decret nr.2601 din 11 iunie 1899, a fost adoptat un nou ”Regulament” asupra organizării și serviciul Ministerului de Război, revenindu-se la ”principiile decretate în mai 1891”. Conform acestui nou act normativ, Direcția a VIII-a control, contencios, pensii se transformă în ”Serviciul control, contabilitate și contenciosul armatei – pensiile”. Serviciul avea următoarea organizare:
- secția I-a bugetul și ordonanțarea;
- secția a II-a controlul gestiunilor;
- secția a III-a contenciosul – pensiile.
”Directorul superior al controlului și contabilității semna în numele ministrului, după delegația ce i se dădea, ordonanțele de plată și de delegații, precum și corespondența relativă, după drepturile stabilite prin legi și regulamente și după aprobările ministrului și prevederile bugetare”.
- prin Decretul nr.1590 din 31 martie 1901, luându-se în considerare dispozițiile legii bugetare pentru anul financiar 1901/1902, la 01 aprilie s-a fixat o nouă organizare pentru contabilitate, care a intrat în compunerea Direcției a VII-a din Ministerul de Război. Această direcție a fost structurată pe trei secții:
- secția I-a – serviciul intendenței și supravegherea administrativă a stabilimentelor centrale, cu trei birouri;
- secția a II-a – serviciul controlului, contencios și pensii, cu trei birouri;
- secția a III-a – serviciul contabilității; contabilitatea soldelor și alocațiile în bani, împărțită în trei birouri.
- ca umare a dezvoltării diferitelor servicii, conform necesităților Armatei, organigrama Ministerului de Război a fost modificată și completată prin Înaltul Decret nr.1682 din 16 martie 1912, ”serviciul controlului, contabilitații, contenciosului și pensiilor” a devenit structură de sine stătătoare. Conform ”Regulamentului de funcționare a Ministerului de 3/8
Război”, intrat în vigoare prin Înaltul Decret nr.2926 din 25 mai 1912, serviciului menționat mai sus i s-a fixat organizarea pe trei secții:
- secția I-a contabilitate;
- secția a II-a controlul;
- secția a III-a contencios și pensii.
- anul 1919 a reprezentat un moment de referință în ceea ce privește structura organizatorică a ministerului, având în vedere experiența și neajunsurile rezultate din Războiul de Reîntregire. Legea de organizare a ministerului a trebuit completată și chiar modificată. Toate aceste schimbări au fost prevăzute în Decretul-Lege nr.1579 din 18 aprilie 1919 pentru modificarea și completarea legii de organizare a ministerului. În baza acestui act normativ, ”serviciul controlului, contenciosului și pensiilor” s-a descentralizat în trei servicii de sine stătătoare, astfel:
- serviciul controlului;
- serviciul contabilității și pensiilor;
- serviciul contencios.
- prin Înaltul Decret nr.1580 din 18 aprilie 1919 s-au aprobat modificările și completarea Cap. I și II din Regulamentul asupra organizării și funcționării Ministerului de Război care fixau organizarea și efectivele serviciului contabilității și pensiilor.
Fără a mai detalia în continuare structura organizatorică a componentei financiar-contabile în care a funcționat structura specializată în stabilirea și plata drepturilor de pensie militarilor, apreciez necesară totuși o enumerare a actelor normative care au reglementat-o:
- Legea pentru organizarea ministerelor intrată în vigoare prin Decretul nr.2710 din 28 iulie 1929;
- Legea nr. 99 din 25 aprilie 1933 privind organizarea Ministerului Apărării Naționale;
- Decretul-Lege nr.3491 din 21 septembrie 1939 pentru organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale;
- Decizia ministerială nr.1478 din 22 august 1941;
- Decizia ministerială nr.38 din 17 ianuarie 1949, Ordinul nr.45096 din 28 ianuarie 1949 și Decretul nr.352 / 1948 referitor la organizarea aparatului de contabilitate;
- Ordinul nr.47104 / 1949 al Marelui Stat Major;
- Ordinul nr. CL00206 din 27.02.1964 al Marelui Stat Major;
- Ordinul Marelui Stat Major nr.CL00246 din 14.02.1969;
- Ordinul Marelui Stat Major nr.CL00102 din 04.08.1973;
- Ordinul Marelui Stat Major nr.2400 / 1990;
- Ordinul Marelui Stat Major nr.S/B3/2626/1991;
- Ordinul Statului Major General nr.B5/S/1406 din 15.06.2005;
- actele normative de organizare și funcționare ale M.Ap.N. și ordinele Statului Major General;
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, structurile de pensii militare din cadrul M.Ap.N., M.A.I. și S.R.I. s-au constituit în Case de Pensii Sectoriale.
Din punct de vedere organizatoric, acestea sunt structurile care au gestionat, fără întrerupere, pensiile militare din anul 1829 până astăzi. 4/8
Din punct de vedere juridic, drepturile de pensie au fost stabilite și plătite militarilor în baza următoarelor acte normative:
- Regulamentele ostășești;
- Regulamentele militare;
- Regulamentele serviciului interior;
- Decretele regale, Decretele-Lege pentru aprobarea reglementărilor specificate de mai sus;
- Decretul nr.4 din 10.01.1951 privind stabilirea drepturilor bănești ale personalului Forțelor Armate ale RPR;
- Decretul nr.416 din 30.10.1952 pentru completarea Decretului nr.4/1951;
- Decretul nr.360 din 22 august 1949;
- Decretul nr.255 din 05 iunie 1958 pentru modificarea și completarea Decretului nr.360/1949;
- Decretul nr.277 din 02 iulie 1955 cu modificările aduse prin Decretul 241 din 26 mai 1958 pentru acordarea drepturilor de pensie militarilor și urmașilor lor;
- Ordinul nr.M852 din 31 octombrie 1958 pentru aprobarea Instrucțiunilor nr.6250/11.10.1958 privind aplicarea Decretului nr.360/1949;
- Decretul nr.214/1977 privind pensiile militare de stat;
- Legea nr.164 din 07 aprilie 2001 privind pensiile militare de stat; Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor;
- Legea nr.223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, în vigoare de la data de 01 ianuarie 2016. Această Lege nu a fost aplicată în integralitatea ei, deși a fost aprobată de Parlamentul României și promulgată de Presedintele Țării prin Decretul nr. 682 din 23 iulie 2015. Aceasta a fost amputată printr-o serie de reglementări ulterioare, astfel: o Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57 din 09.12.2015;
o Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59 din 04.08.2017;
o Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114 din 28.12.2018 etc.
Concluzie:
Pensiile militare nu au apărut conjunctural, într-o anumită etapă istorică. Existența lor este menționată de izvoarele istorice ca datând din 1829. Acestea au avut continuitate, periodic au cunoscut adaptări și îmbunătățiri, până în anul 2011. În perioada 2011-2015, s-au aplicat prevederile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, iar de la 01 Ianuarie 2016 s-a revenit la normalitate, la pensiile militare de serviciu. De asemenea, se poate constata că, pe lângă structura specializată a existat și baza legală necesară.
Alte elemente pe care le recomand, pentru documentarea, celor care fac analiza pensiilor militare sau exprimă puncte de vedere:
- În anul 2007, la solicitarea structurii competente a UE, am participat, împreună cu alți specialiști, la Bruxelles, la o întâlnire de lucru, unde ni s-a solicitat să aplicăm principiul egalității de șanse între bărbați și femei, în cadrul schemelor de securitate socială.
5/8
La acea dată, sistemul pensiilor militare era reglementat de Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat și Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor.
Singura discriminare existentă în aceste acte normative, deși pozitivă, consta în faptul că femeile aveau prevăzută vârsta de pensionare precum și vechimea în activitate, mai mici cu câțiva ani decât bărbații. Justificările noastre nu au fost agreate, iar la întoarcerea în țară, împreună cu Guvernul României am transpus cerințele UE în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei, în cadrul schemelor de securitate socială, aprobată prin Legea nr.44/2008.
Pensiile militare se încadrează în pilonul al II-lea și privește schemele ocupaționale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378 EEC privind aplicarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați în schemele ocupaționale de securitate socială, modificată prin Directiva 97/96 EC.
Oare UE se dezice și încalcă propriile decizii?
În opinia mea, UE aplică întocmai propriile decizii și solicită statelor membre să facă același lucru.
Oare de ce atunci, anumiți politicieni, anumiți jurnaliști și reporteri, chiar și unele personalități, care cunosc sau nu cunosc câte ceva despre originea, evoluția, cuantumul pensiilor militare, transformă UE într-un paravan pentru a denigra militarii ?
Se dorește destabilizarea sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională?
Conchid afirmând că, în majoritate statelor membre UE și NATO, sistemele de pensii militare sunt reglementate prin legi separate. Cuantumul pensiei militare este de 70-80% din solda brută lunară avută în ultima lună de activitate, la care se adaugă sporurile determinate de condițiile de desfășurare a activității, se actualizează la indexarea și majorarea soldelor militarilor în activitate.
Pentru militarii români, cuantumul pensiei este de 65% din media soldelor nete realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, fără a depăși 85% din baza de calcul. În acest procent maxim de până la 85% se include sporul procentual de 3, 6, 9% pentru militarii care au plătit contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la bugetul de stat. De asemenea, în procentul de 85% se includ și sporurile de vechime pentru timpul lucrat în condiții periculoase, vătămătoare, radioactive, deosebite și speciale, sau peste vechimea standard de pensionare, pentru care legea prevede câte un procent suplimentar la fiecare an (a se vedea amputările aduse Legii nr.223/2015 prin reglementările ulterioare).
De ce baza de calcul cuprinde soldele realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate? Sistemul militar este un sistem piramidal, avansarea în funcție și grad se face după criterii riguros stabilite prin statute și dispoziții legale, astfel încât militarii, polițiștii și funcționarii cu statut special din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale ajung la soldele/salariile corespunzătoare gradului funcției la maxim, la sfârșitul carierei.
- S-a făcut și continuă să se facă o campanie agresivă, ca pensiile militare să fie stabilite pe criteriul contributivițătii.
Scuzându-mi îndrăzneala, întreb:
Ce înseamnă contributivitate și cum se materializează în baza de calcul a pensiei ?
Răspuns: prin cele două elemente, drepturile salariale și vechimea în muncă. 6/8
Oare, nu tot aceste elemente compun și baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat?
Atunci despre ce contributivitate se discută cu atâta patimă?
Militarii au plătit dintotdeauna contribuțiile și impozitele reglementate prin dispozițiile legale în vigoare, fie individual din drepturile bănești pe care le-au primit, fie pe fondul de salarii al entității militare. Contribuțiile au fost stabilite prin dispozițiile legale în vigoare, raportat și la posibilitățile de acoperire a bugetului de stat. Contribuțiile și impozitele plătite de militari au fost virate la bugetul de stat de unde s-au asigurat fondurile necesare pentru funcționarea instituțiilor din apărare, ordine publică și securitate națională, inclusiv plata pensiilor militare, în limita bugetelor proprii aprobate.
- S-a creat pensionarilor din sistemul public ideea falsă că prin desființarea pensiilor militare, fondurile disponibilizate vor fi folosite pentru majorarea pensiilor dumnealor.
GREȘIT !!!
Potrivit prevederilor art.47(6) în Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, ”Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite”.
Fiecare minister din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, cu sistem propriu de pensii, asigură plata pensiilor militare din fondurile aprobate în bugetele proprii cu această destinație.
Poate cineva realiza ce se va întâmpla cu sistemul public de pensii transferând și pensiile militare la bugetul asigurărilor sociale de stat și așa cu un mare deficit?
- S-a indus, de asemenea, ideea că pensiile militare sunt ”nesimțite și nemeritate”.
Rog să se constate că metodologia de stabilire a acestora este identică cu cea din sistemul pubic. Sunt și în sistemul pensiilor militare aceleași anomalii și discriminări, ca și în sistemul public. Sunt, de asemenea, câteva pensii exagerat de mari, dar nu prin prisma acestora trebuie analizat și criticat sistemul militar de pensii, cu atât mai mult cu cât nu afectează Bugetul asigurărilor sociale de stat – sistemul public de pensii.
Acestea trebuie reparate prin acte normative care să vizeze baza de calcul, respectiv drepturile salariale și nu prin impozitarea progresivă, întrucât aceasta ar duce la tratament discriminatoriu și ar amplifica și mai mult anomaliile, în sensul că cei cu venituiri și vechime mai mari, prin impozitarea progresivă, riscă să aibă pensii mai mici decât cei cu venituri salariale și vechime mai mici.
La câte forme de impozitare să mai fie supusă pensia? Se impozitează drepturile bănești din baza de calcul (sume nete); se impozitează și pensia !...
Tratament discriminatoriu se realizează și prin indexarea sau majorarea pensiilor aplicând procente diferite pe plafoane de pensie.
Aceste metode anulează în totalitate esența legii – baza de calcul, adică drepturile salariale și vechimea în activitate, elementele care determină cuantumul pensiei.
În situația în care tot deranjază pe anumite persoane și personalități pensiile militare, am o propunere bazată pe o realitate: militarii noștri, începând cu anul 1990, sunt prezenți în misiuni internaționale, sunt prezenți în teatrele de operații alături de militarii țărilor membre NATO și, ca urmare, nu credeți că ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi? Nu credeți că ar trebui ca și pensionarii militari români să beneficieze de drepturile de pensie și 7/8
asistență socială similare celor din armatele NATO? Și nu la nivelul maxim, am fi mulțumiți și de nivelul mediu! Poate Banca Mondială face o analiză în acest sens!
- Se discută tot mai mult ca în bază de calcul să se includă drepturile bănești realizate în întreaga activitate. Acest experiment s-a făcut în perioada 2011-2015 în baza Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Un eșec total, determinat de :
- lipsa bazei de date, militarii nu au avut carnete de muncă în care să fie înregistrate drepturile bănești primite;
- militarii au participat la lucrări în economia națională, pe șantiere, la construcții, la drumuri, în agricultură, etc. De acestea s-a uitat? S-au dacă obiectivele realizate de ei sau și cu sprijinul lor, categorisite ”un morman de fiare vechi” și, în mare parte distruse, nu mai are nici o relevanță? Pentru aceștia nu se găsesc documentele de plată a drepurilor bănești; Ce drepturi banești și vechime valorificăm pentru stabilirea pensiei ?
- s-au înregistrat cheltuieli suplimentare cu detașarea de personal, în cele mai multe cazuri fără o pregătire corespunzătoare,cu asigurarea bazei materiale necesare, cu procesele în instanță ca urmare a erorilor și nelegalitățiilor în stabilirea pensiilor, cu plățile de drepturi necuvenite și altele.
A încercat cineva să facă o analiză a efortului bugetar suplimentar, în opinia mea, total nejustificat? Dacă totuși se dorește, sugerez a se analiza, pe baza execuției bugetare, indicatorii la cap. Asistență socială – pensii, pe anii 2009, 2010, în comparație cu anii 2011, 2012...2015, când s-a aplicat experimentul.
Vă fac o mărturisie la care sunt convins că nu vă așteptați! Transformând veniturile și vechimea realizate de militari în întreaga activitate, în puncte, similar ca și în sistemul public, vor fi în majoritatea cazurilor creșteri ale pensiilor. Cei loviți de neșansă, și de această dată, sunt cei care au fost nevoiți să părăsească organismul militar, fără a avea vechimea completă și vârsta de pensionare, ca urmare a restructurării Armatei, condiție esențială pentru intrarea și integrarea în NATO. De la un efectiv de aproximativ 300.000 la unul de 90.000, este o diferență semnificativă ? NU? S-a uitat și acest lucru?
- Deranjază foarte mult numărul generalilor chiar și al coloneilor!
Sper că cei supărați nu o fac dintr-o frustrare, ci, dintr-o lipsă a informațiilor!
Structura organizatorică a instituțiilor din apărare, ordine publică și securitate națională pe categorii de forțe, arme, specialități, mari unități, unități militare, servicii, secții și alte componente funcționale specifice fiecăreia dintre acestea, precum și numărul de posturi pe funcții și grade se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și alte instituții ale statului cu atribuții în acest domeniu. De asemenea, funcțiile de militar pe grade, inclusiv general, sunt prevăzute numeric și pe posturi în organigrama fiecărei structuri.
Procentul pentru stabilirea numărului de generali în țările membre NATO, deci și la noi, este de 1% din efectiv. După cum bine se știe, la un efectiv de 90.000 de oameni rezultă 90 de funcții de general. Acesta este numărul maxim de generali în Armata României. Armata și celelalte componente ale sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională sunt structuri piramidale care cuprind ierarhic toate gradele de la soldat la general. Gradele acordate militarilor în rezervă și în retragere cu ocazia unor sărbători sau evenimente importante ale țării sunt o apreciere, mai târzie, a meritelor acestora și/sau o reparație morală 8/8
pentru cei care, deși îndeplineau condițiile legale, nu le-au primit când erau în activitate. Aceste grade, inclusiv cel de general, sunt onorifice și nu produc creșteri ale pensiei. În baza de calcul a pensiei se include solda corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă. Și încă un amănunt, soldele de grad, de la soldat la general, sunt distribuite în intervalul 200 -410 lei; 200 lei pentru gradului de soldat și 410 lei pentru gradul de general, cu patru stele. Diferența între grade este de 10 lei. În situația în care legea ar permite introducerea în baza de calcul a pensiei a soldei gradului onorific obținut ulterior trecerii în rezervă, influența suplimentară la pensie ar fi între 6,5 și 8,5 lei.
Pe lângă drepturile de pensie ținute în stagnare prin diferite reglementări, care ulterior s-au dovedit a fi neconstituționale, și drepturile bănești și de soldă ale militarilor în activitate au fost supuse unei continuie diminuări. Pentru a constata acest lucru apreciez ca fiind suficiente, pentru analiză, ultimele trei acte normative:
- Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare (O.G. nr.38/2003, O.G. nr.64/2006, O.G. nr.8/2008);
- Legea nr.330/2009, Lege-Cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (anexa IV);
- Legea nr.153/2017, Lege-Cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificările și completările ulterioare (anexa VI);
Am o sugestie:
Cu toții să solicităm guvernanților noștri să aplice mai întâi actele normative aprobate și promulgate, iar după aceea să se analizeze efectele acestora pentru a putea aduce corecțiile necesare. De asemenea, să solicităm guvernanțiilor să acorde atenție sporită profesionalizării instituțiilor, prin încadrarea acestora cu specialiști capabili să ofere soluții bune pentru țară și cetățenii ei.
Din păcate, pe o campanie și o imagine necorespunzătoare făcută sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, pe lipsa de atractivitate și motivare s-a creat un exod al resursei umane, ceea ce, în opinia mea, diminuează considerabil capacitatea funcțională a acestuia. Cred că nu trebuie să ne jucăm cu securitate națională !
Concluzie:
Actualul sistem al pensiilor militare, așa cum este reglementat prin actele normative aprobate de Parlamentul României și promulgate de Președinte, este un sistem ocupațional care se încadrează în directivele U.E. , este utilizat în țările membre ale acesteia și are la bază principiul compensării riscurilor, pericolelor, restricțiilor, incompatibilităților profesionale și restrângerii unor drepturi ale acestei categorii socio-profesionale.
În calitatea mea de specialist, cu o activitate de peste 37 de ani în domeniul finanțelor militare, fiind implicat direct, am simțit nevoia să aduc un plus de acuratețe informațiilor dezbătute de mass-media, și nu numai, pe subiectul pensiilor militare. Sper să nu fi supărat pe cineva, iar în situația că am facut-o, îmi cer cuvenitele scuze.
conf.univ.dr. Constantin Năstase
